Se schimbă regulile jocului pentru marii retaileri. Efectele ar trebui să se vadă în preţ

Preţurile finale plătite de români pentru alimentele cumpărate din marile magazine ar putea fi „scuturate” de taxele de raft percepute de magazine furnizorilor, potrivit unui proiect de modificare a Legii privind  comercializarea produselor alimentare (Lege nr. 321/2009) care se va discuta în curând în plenul Camerei Deputaţilor. 

Aceasta în contextul în care parlamentarii au oferit o nouă definiţie preţurilor de vânzare către consumator (preţul de achiziţie al produselor alimentare majorat cu adaosul comercial versus costul de achiziţie la comerciant majorat cu adaosul comercial şi TVA) şi au propus interzicerea practicilor prin care retailerii refacturau sau încasau de la furnizori taxe şi servicii. „Este interzis oricărui comerciant să solicite facturarea/refacturarea şi să încaseze de la furnizor taxe şi  servicii”, se arată în proiect.

Potrivit Legii aflate acum în vigoare, „este interzis oricărui comerciant să solicite şi să încaseze de la furnizor plata de servicii care nu au legatură directa cu operaţiunea de vânzare şi care nu sunt cuprinse în costul de achiziţie”.

Schimbări la recepţia mărfii

Comercianţii cu cifre de afaceri sau active în valoare de cel puţin două milioane de euro va trebui să schimbe regulile şi în ceea ce priveşte modului în care refuză marfa livrată de furnizori. Dacă proiectul va intra în vigoare în această formă, aceştia vor fi obligaţi să decidă şi să anunţe că refuză o anumită marfă în momentul livrării, în caz contrar marfa fiind considerată acceptată. Până acum, retailerul trebuia să notifice în scris furnizorului motivul refuzului recepţiei produselor, în termen de maximum 24 de ore.

Totuşi, în cazul în care părţile convin prin contract ca recepţia cantitativă şi calitativă să fie făcută ulterior momentului livrării, iar produsele nu sunt proaspete, documentul de recepţie va fi transmis în formă scrisă furnizorului în maximum 24 de ore de la momentul punerii la dispoziţia comerciantului a mărfii şi nu în termen de 48 de ore, ca înainte. 

Fără credit furnizor. Plata produselor proaspete se va face într-o săptămână

Proiectul de lege schimbă şi perioada în care retailerii trebuie să îşi plătească furnizorii care, potrivit legislaţiei actuale, poate ajunge până la 35 de zile pentru produsele alimentare, cu excepţia celor proaspete (cel mult 12 zile) şi pentru produsele alimentare congelate (cel mult 20 de zile). Astfel, parlamentarii au propus ca termenul de plată al comerciantului către furnizor pentru produsele contractate şi livrate să se stabilească prin negocierea contractului, fără ca termenul de plată să depăşească 30 de zile calendaristice. În cazul produselor alimentare proaspete, termenul de plată nu poate fi mai mare de şapte de zile calendaristice. 

Ce vor trebui să facă magazinele

O altă modificare propusă se referă la faptul că retailerii „sunt obligaţi să stabilească zone distincte pentru desfacerea „produselor româneşti”, definite ca „produse obţinute pe teritoriul naţional, din materii prime de bază provenite în proporţie de 100% din fermele din România; produsele au la bază interesul acordat de producători comercianţilor în sensul asigurării siguranţei şi securităţii alimentare” .

Mai mult, aceştia vor avea obligaţia de a organiza evenimente de promovare şi vânzare a produselor alimentare româneşti, frecvenţa acestor evenimente precum şi orarul de funcţionare urmând a se stabili prin hotărâre a Consiliului Local. 

Necesarul de produse alimentare poate fi completat cu produse din afara lanţului alimentar scurt de aprovizionare prin ordin al ministrului Agriculturii.

Noi etichete pentru carnea românească

De asemenea, retailerii vor fi obligaţi să afişeze vizibil sintagma „carne românească”, pentru carnea comercializată direct către consumatorul final, dacă aceasta îndeplineşte condiţiile legislaţiei UE în ceea ce priveşte indicarea ţării de origine sau a locului de provenienţă pentru carnea proaspătă, refrigerată sau congelată de animale din specia porcină, ovină, caprină şi păsări de curte. De altfel, produsele din carne comercializate pe piaţa internă vor cuprinde obligatoriu pe etichetă procentul de carne provenit din România, iar etichetele vor cuprinde: ţara de origine a animalului, animal născut în ţara …, animal crescut în ţara…, animal sacrificat în ţara…, marca de sănătate/identificare şi denumirea operatorului economic; animal tranşat în ţara…, marca de identificare şi denumirea operatorului economic.

Potrivit proiectului de act normativ, comerciantul a fost definit ca o persoană fizică sau juridică autorizată să desfăşoare activităţi de comercializare către consumator a produselor alimentare, care realizează o cifră de afacere anuală netă sau deţine active total de minimum două milioane de euro, echivalent în lei.

Sancţiunile în cazul nerespectării legii pornesc de la 100.000 de lei şi ajung la închiderea magazinului pe o perioadă de cel mult şase luni.