Se scumpesc ţigările, creşte CAS pentru unii salariaţi, indemnizaţia pentru mame ar putea fi plafonată – programul de convergenţă

Economica.net
08 05. 2017
guvern_palat_victoria_675849567549_14296700

Măsurile privind creșterea veniturilor bugetare

• Introducerea obligației de plată de la data de 1 iunie 2017 a contribuțiilor datorate de angajatori la nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată pentru salariații cu timp parțial de muncă cu salariul sau cu venituri realizate sub nivelul de 1450 lei și 26 care nu desfășoară în același timp și o activitate salarială cu normă întreagă (impact estimat la 620 milioane lei în 2017 și 1.330 milioane lei în 2018).

• Majorarea începând cu 1 iunie 2017 a nivelului accizei la țigarete cu 1%, respectiv de la 435,58 lei/1000 țigarete la 439,94 lei/1000 țigarete (impact estimat la 90 milioane lei în 2017).

• Modificarea prevederilor OUG nr. 190/2000 privind regimul metalelor prețioase și pietrelor prețioase în România- în sensul aplicării mărcii de garanție proprie exclusiv de către ANPC și nu de către producătorii interni, importatorii sau vânzătorii cu amănuntul cu scopul simplificării și creșterii eficienței actelor de control precum și a garantării calității produselor comercializate către consumatori (impact estimat la 110 milioane lei în 2017).

• Continuarea în anul 2018 a repartizării unei cote de minim 90% din profitul net realizat sub formă de dividende/vărsăminte la bugetul de stat, cu ocazia aprobării Situațiilor financiare ale anului respectiv pentru societăți naționale, companii naționale și societăți cu capital integral sau majoritar de stat, precum și regiile autonome, prin mandatarea reprezentanților statului în Adunarea Generală a Acționarilor/Consiliul de Administrație, după caz (impact estimat la 870 milioane lei în 2018).

• Implementarea începând cu 1 iulie 2017 a unui mecanism de plată defalcată a TVA, constând în plata de către instituțiile și întreprinderile publice a taxei pe valoarea adăugată aferentă achizițiilor de bunuri și servicii realizate direct în contul furnizorului/prestatorului la bugetul de stat (impact estimat la 180 milioane lei în 2017 și 420 milioane lei în 2018).

Măsuri de reducerea cheltuielilor publice și reforme structurale pentru eficientizarea cheltuielilor (impact estimat de 1 mld. lei în anul 2017 și 3 mld. lei în anul 2018).

• Înființarea până la data de 1 iunie 2017 a unei direcții în cadrul Secretariatului General al Guvernului care va urmări reducerea numărului agențiilor şi instituțiilor aflate în subordinea Guvernului.

• Elaborarea unui Plan de raționalizare a cheltuielilor publice până la data de 1 iulie a.c., cu următorii piloni: auditul funcțiilor guvernamentale, informatizarea accelerată a administrației centrale şi locale, prioritizarea și accelerarea investițiilor publice, revizuirea subvențiilor acordate companiilor de la bugetul de stat. Subvențiile de la buget către companiile publice vor fi condiționate de îmbunătățirea performanțelor financiare, se vor introduce contracte de performanță în toate instituțiile publice şi companiile de stat.

• Crearea Sistemului național de evidență a ocupării în administrația publică – ANFP va colecta în mod direct datele necesare populării sistemului de la instituțiile şi autoritățile publice

• Îmbunătățirea guvernanței corporative în companiile de stat: reforma managementului privat la companiile de stat din domeniile strategice cu contracte standard, criterii de performanță şi plată în funcție de performanță.

• Reducerea cheltuielilor de funcționare a instituțiilor și autorităților publice cu 5-10%.

• Reducerea cu minim 35% a prețului medicamentelor inovative care şi-au pierdut patentul.
Achizițiile făcute de către autoritățile centrale în ceea ce privește bunurile şi serviciile se vor face centralizat, de către o unitate de achiziții centrală. În acest fel, cheltuielile cu bunuri şi servicii se vor diminua cu aproximativ 10 – 15%, imediat ce această unitate va deveni operațională.

• Menținerea pensiilor speciale la nivelul stabilit in prezent.

• În vederea utilizării eficiente a resurselor bugetare alocate pentru prestații sociale ar fi oportună plafonarea indemnizației pentru creșterea copilului (ICC) la un nivel maxim cuprins între 5.000 – 10.000 lei, dar şi introducerea cardului social de beneficii.