Studiu: un nou episod de secetă extremă ar putea afecta suprafețe de două ori mai mari în Europa decât cel din 2018 – 2019

În 2003, Europa fusese deja afectată de o caniculă şi o secetă extreme, care au provocat pagube considerabile în agricultură.

În 2018, fenomenul s-a produs din nou, însă episodul s-a prelungit şi în anul următor, până în vara din 2019.

Utilizând date începând din 1766, noul studiu, publicat joi în revista Scientific Reports, „arată că secetele din cele două veri consecutive din 2018 şi 2019 sunt fără precedent în ultimii 250 de ani, iar impactul lor combinat asupra creşterii speciilor vegetale este mai puternic decât cel al secetei din 2003”.

Secetele consecutive din anii 1949 şi 1950 se plasează pe locul al doilea în acest clasament, însă teritoriul afectat atunci a fost mult mai restrâns.

Oamenii de ştiinţă estimează că episodul de secetă extremă din 2018-2019 a afectat mai mult de jumătate din Europa (din Franţa până în Polonia, trecând prin Italia şi Germania).

Din cauza efectelor generate de modificările climatice, dacă nu se va face nimic pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, un astfel de eveniment prezintă de şapte ori mai multe şanse de a se produce din nou în a doua parte a secolului al XXI-lea.

În acest scenariu, „proiecţiile arată că zonele agricole afectate în întreaga Europă vor ocupa suprafeţe de aproape două ori mai mari” şi vor ajunge la 40 de milioane de hectare de culturi, a precizat unul dintre autorii studiului, Rohini Kumar, cercetător la Centrul Helmholtz pentru studierea mediului din oraşul german Leipzig.

Însă această repetare ar fi sensibil redusă, de aproape două ori, dacă omenirea va reuşi să îşi reducă sensibil emisiile de CO2.

„Acest fapt dovedeşte că implementarea unor măsuri de reducere a emisiilor ar putea să ducă la scăderea riscului de producere a unor episoade consecutive de secetă în Europa”, a insistat Rohini Kumar.

Apariţia unor episoade de secetă severă timp de doi ani consecutivi reprezintă o chestiune deosebit de problematică pentru speciile vegetale, care au nevoie de un anumit timp pentru a îşi reveni după ce sunt afectate de caniculă şi de lipsa apei.

„Este urgent să se recunoască importanţa acestor evenimente persistente şi să se dezvolte un model complet de previzionare a riscurilor”, a insistat acelaşi cercetător.