Seceta paralizează rutele fluviale de pe Dunăre şi reduce producţia de energie

Lipsa ploilor a dus la niveluri foarte scăzute de debit pe al doilea cel mai lung fluviu din Europa, cu consecinţe asupra transportului fluvial, producţiei de energie, turismului şi agriculturii, în timp ce oamenii de ştiinţă şi arheologii profită de nivelurile scăzute ale apei pentru a documenta descoperiri care au fost ascunse timp de secole şi chiar milenii.

Combinaţia dintre precipitaţii sub medie, mai multe valuri de căldură din luna mai şi o reducere a apei provenite din topirea zăpezilor din Alpi a dus la minime istorice în diferite părţi ale fluviului, al cărui debit în România este abia la o treime din media obişnuită pentru această perioadă a anului.

Situaţia, deocamdată, nu pare să se îmbunătăţească, deoarece meteorologii nu prognozează precipitaţii semnificative pe termen scurt, iar un nou val de căldură este aşteptat în regiune în primele zile ale lunii august, cu temperaturi de până la 40 de grade Celsius în unele ţări din bazin.

Rămăşiţele unui mamut

În Bulgaria, scăderea istorică a nivelului fluviului a permis descoperirea rămăşiţelor unui mamut vechi de mii de ani în apropierea oraşului Riahovo, în nordul ţării.

Cercetătorii au descoperit un femur, un colţ şi o mandibulă, care vor fi analizate de specialiştii de la Muzeul Regional de Istorie din Ruse pentru a determina specia şi a reconstitui mediul în care a trăit animalul în Era glaciară.

În lipsa apei au ieşit la suprafaţă şi nave care s-au scufundat cu decenii în urmă în Serbia şi Croaţia, unde au reapărut nave de marfă şi epave din al Doilea Război Mondial, între care nave germane scufundate în 1944 şi cargouri abandonate după ce au eşuat.

La Budapesta, Podul Margareta care traversează Dunărea a trebuit să fie închis pentru câteva ore acum o săptămână, deoarece apele în retragere au scos la iveală o bombă din al Doilea Război Mondial.

Transport fluvial la minimum

Pe mai multe secţiuni ale fluviului, navele de marfă pot naviga doar cu încărcături parţiale sau şi-au suspendat rutele, în timp ce unele croaziere turistice au fost nevoite să modifice itinerariile sau să se încheie mai devreme decât era planificat.

În Bulgaria, o ambarcaţiune turistică a eşuat miercuri, iar cei 186 de pasageri ai săi au trebuit să fie evacuaţi, iar în Serbia, zeci de ambarcaţiuni rămân imobilizate din cauza pescajului insuficient.

În secţiunea austriacă a Dunării, transportul de marfă este fie sever limitat, fie complet oprit, la fel şi transportul de pasageri pe nave de mari dimensiuni.

Situaţia este critică şi în Serbia, unde Dunărea a atins cel mai scăzut nivel mediu din ultimii 50 de ani, iar în Bezdan, lângă graniţa cu Croaţia, fluviul chiar a înregistrat cel mai mic debit din 1909.

Companiile de transport fluvial de pe acel tronson au avertizat că unele nave de marfă pot opera doar la 25% din capacitatea lor pentru a evita eşuarea.

În Croaţia, portul Vukovar, unul dintre principalele puncte de intrare pentru transportul de mărfuri pe Dunăre, a fost, de asemenea, afectat, navele fiind obligate să îşi reducă încărcătura, fie să aştepte creşterea nivelului apei.

Experţii avertizează că, odată cu creşterea secetelor asociate schimbărilor climatice, aceste episoade de nivel scăzut al apei ar putea deveni o problemă din ce în ce mai frecventă.

Pagube aduse sectorului energetic

În Austria, unde energia hidroelectrică este cea mai mare sursă de generare de energie, scăderea debitului fluviului a dus la o reducere a producţiei la aceste tipuri de centrale electrice.

Autorităţile din Ungaria vecină au decis să închidă complet centrala nucleară Paks, care asigură circa jumătate din energia electrică a ţării, din cauza lipsei de apă pentru a garanta răcirea reactoarelor.

Guvernul intenţionează să compenseze acest deficit prin importuri de energie electrică.

În România, mai la sud-est, situaţia a impus şi o reducere a activităţii la centrala nucleară de la Cernavodă, care generează aproximativ 20% din energia electrică a ţării, aminteşte EFE.

Unul dintre reactoarele centralei a fost deja oprit, iar autorităţile au anunţat iniţial închiderea celui de-al doilea, deşi ulterior au decis să îl menţină operaţional deocamdată.

Tot în România, scăderea nivelului apei are impact asupra agriculturii, afectând culturi precum porumbul şi floarea-soarelui, în timp ce temperaturile ridicate şi deficitul de apă favorizează proliferarea algelor în unele secţiuni ale fluviului, potrivit Apelor Române.