Secretar de stat MT: E păcat să existe cerere de transport feroviar, iar operatorii să nu o poată onora

Economica.net
25 04. 2018
cfrsepoate_18985100

‘Percepţia călătorilor cu trenul este în deplină concordanţă cu datele relevate de industrie: viteza de deplasare redusă, întârzierile frecvente ale trenurilor, la care se adaugă desigur şi efortul precar din trenuri şi din staţii sau gări îi determină pe aceştia, din păcate, să se orienteze către alte moduri de transport. Consider că este absolut necesară o schimbare de abordare, şi anume o centrare a serviciilor de transport spre călători pentru a deveni mai atractive şi să răspundă cât mai bine nevoilor de mobilitate a populaţiei, un mers al trenurilor adaptat nevoilor şi solicitării călătorilor, dar şi a mediului de afaceri va fi absolut necesar’, a declarat secretarul de stat Maria Magdalena Grigore, în deschiderea Conferinţei de Material Rulant cu tema ‘Materialul Rulant între ‘modern’ şi ‘modernizat”, care se desfăşoară în aceste zile la Iaşi, organizată de Club Feroviar cu sprijinul Asociaţiei Industriei Feroviare.

Ea a cerut adaptarea capacităţii de transport la nevoile călătorilor.

‘Vedem prea des trenuri cu 3-4 vagoane arhipline. Nu vreau să comentez situaţiile în care o locomotivă de 120 de tone, 7.000 de cai putere, tractează un singur vagon. Vreau doar să fiu convinsă că operatorii fac tot ce pot să evite astfel de situaţii absolut halucinante. Cu toţii am auzit că la Braşov în urmă cu câteva zile chiar au blocat un tren pentru că nu au avut loc în el. Este păcat să existe cerere de transport, iar operatorii să nu o poată onora’, a declarat secretarul de stat.

Conform declaraţiilor sale, la peste 20 de ani de la restructurarea din 1998, CFR se aflăm în continuă degradare.

‘Ne aflăm în faţa unor provocări determinate de necesitatea integrării în spaţiul feroviar european. De asemenea, la mai bine de 10 ani de la aderare se pune în discuţie tot mai acut valorificarea oportunităţii valorificării oportunităţilor oferite de calitatea noastră de membru în UE, orice întârziere în această privinţă urmând să diminueze semnificativ capacitatea feroviară din România, şi de a micşora decalajele majore existente între noi şi celelalte ţări’, a declarat Maria Magdalena Grigore, secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor.

Conform acesteia, din 1990 şi până în prezent, numărul călătorilor transportaţi pe calea ferată a scăzut semnificativ, de la 408 milioane în 1990, la 100 de milioane în 2004, până la 54 de milioane în 2001. Începând cu 2012 numărul acestora a crescut constant, iar în 2015 a ajuns la aproximativ 66 de milioane.

Cu toate acestea, susţine oficialul de la Ministerul Transporturilor, ponderea transportului feroviar în total transport persoane continuă să se menţină la un procent foarte mic, de aproximativ 20 la sută.

‘Deşi în ultimii ani s-a înregistrat această evoluţie a numărului de călători, din păcate, starea precară în care se află o parte importantă a infrastructurii determină restricţii de viteză, pe lângă faptul că aproximativ 40 la sută din calea ferată este electrificată, toate acestea nu permit operarea în condiţii de calitate care să genereze atractivitatea în rândul călătorilor. Numărul restricţiilor mari de viteză, se remediază una, apar altele. Buletinele de avizare a restricţiilor sunt consistente. Remarcăm că doar între Bucureşti şi Ploieşti, pe o distanţă de 59 de km, în ultima perioadă au apărut trei restricţii de viteză. Vorbim de un coridor reabilitat’, a declarat secretarul de stat în cadrul Ministerului Transporturilor.

Ea a ţinut să precizeze că deşi reţeaua feroviară din România permite viteza convenţională de la 70 de kilometri pe oră până la 160 km/oră, totuşi viteza comercială medie se situează sub 50 de km/oră pentru trenurile de călători.

‘La principalele 20 de staţii interoperabile, cu excepţia secţiilor modernizate de pe Coridorul IV, viteza medie de deplasare, fără timpul aferent staţionărilor, este de circa 60 de kilometri pe oră.Vă dau exemplu de un coridor care leagă Capitala de Moldova, de la Ploieşti până la Adjud sunt aproximativ 185 de kilometri, distanţă pe care toate trenurile o parcurg cu o maximum de 80 de kilometri/oră, şi numeroase alte restricţii de viteză în peste trei ore şi jumătate. Exemplele pot continua. Avem pe Bucureşti-Craiova, Predeal-Braşov, Braşov-Sighişoara’, a declarat secretarul de stat în cadrul Ministerului Transporturilor.

Conform declaraţiilor sale, multe dintre staţiile de cale ferată se află într-o stare de degradare evidentă, departe de standardele şi de dotările necesare în contextul actualului nivel de dezvoltare şi tehnologizare.

‘România în anul 2016 şi-a consolidat statutul de codaşă a transportului feroviar în ceea ce priveşte termenul de livrare în transportul feroviar de marfă. Din păcate, aceste termene sunt mai predictibile în procesul de căi ferate faţă de cazul transportului rutier, atât la călători cât şi la marfă. Unele rute interne, în termeni de livrare de mărfuri, s-au dublat sau chiar triplat în ultimii ani. Calitatea redusă a materialului rulant aflat în prezent în exploatare, de exemplu 80 la sută din locomotivele electrice aflate în exploatare la CFR Călători necesită reparaţii, în timp ce la aproximativ 40 la sută din vagoane se impun ‘ieri’, dacă pot să spun aşa, modernizări’, a declarat Maria Magdalena Grigore.

Conform declaraţiilor sale, întârzierile anuale ale termenelor limită la care trebuiau efectuate reparaţii capitale contribuie şi ele la o rentabilitate scăzută a transportului feroviar.

‘Reparaţia locomotivelor ar trebui să se facă după un program special, un program bine stabilit, eficient, astfel încât existenţa unor defecte să fie cât mai mică’, a mai spus aceasta.

Începând de miercuri, timp de două zile la Iaşi se desfăşoară Conferinţa de Material Rulant cu tema ‘Materialul Rulant între ‘modern’ şi ‘modernizat”’. Evenimentul este organizat de Club Feroviar cu sprijinul Asociaţiei Industriei Feroviare.