Secţiunea din Serbia a gazoductului TurkStream va afecta competiţia în regiune, susţine Secretariatul Comunităţii Energetice

Autoritatea de reglementare în domeniul energiei din Serbia (AERS) a decis săptămâna aceasta să acorde o scutire de la respectarea cerinţelor celui de-al treilea pachet energetic european pentru proiectul care prevede construirea secţiunii din Serbia a gazoductului TurkStream. AERS a decis că firma mixtă Gastrans, la care grupul rus Gazprom deţine 51% din acţiuni, şi care va construi porţiunea din Serbia a gazoductului TurkStream din fonduri proprii, nu este obligată să aplice prevederile privind accesul terţelor părţi la viitorul gazoduct.

În schimb, Comunitatea Energetică Europeană, un organism înfiinţat de UE pentru a extinde politica energetică a blocului comunitar şi la statele care doresc să devină membre ale blocului comunitar, susţine că prin această decizie Serbia a ratat şansa „de a aduce un proiect de asemenea importanţă şi magnitudine în linie cu regulile europene”.

AERS a respins sau a modificat în mod fundamental toate condiţiile impuse de Comunitatea Energetică privind separarea proprietăţii între companiile de producţie şi cele de transmisie, accesul terţelor părţi şi reglementare tarifelor, a declarat directorul general adjunct al Secretariatului Comunităţii Energetice, Dirk Buschle.

„Nicio cerere similară privind scutirea de la regulile UE nu a fost depusă de operatorii sistemelor de gazoducte din Bulgaria şi Ungaria către autorităţile de reglementare din ţările lor. Prin această decizie, gazoductul nu este acoperit de cel de-al treilea pachet energetic şi regretăm acest lucru”, a spus Dirk Buschle. „Aceasta a fost o oportunitate importantă, poate singura, de a se asigura că un proiect de asemenea magnitudine şi impact nu doar pentru Serbia dar şi pentru pieţele din vecinătate este în linie cu regulile europene”, a mai spus Dirk Buschle.

Conducta TurkStream, construită în prezent între Rusia şi Turcia via Marea Neagră, face parte din eforturile Rusiei de a ocoli Ucraina în livrările sale de gaze naturale spre Europa. Prima linie a conductei TurkStream, cu o capacitate de 15,75 miliarde metri cubi pe an, va aproviziona piaţa locală din Turcia. Cea de-a doua linie, cu o capacitate similară, ar urma să fie destinată aprovizionării clienţilor din Europa de Sud-Est.

Grupul rus Gazprom trebuie să aleagă una din cele două posibile rute pentru cea de a doua linie a TurkStream: prin Bulgaria sau Grecia. Până acum, gigantul rus nu a anunţat în mod oficial dacă a selectat vreuna dintre cele două rute.

Secţiunea din Serbia a TurkStream va avea o lungime de 400 de kilometri şi ar urma să fie terminată până în luna decembrie a acestui an cu o capacitate de 13,88 miliarde metri cubi pe an.

Bulgaria intenţionează şi ea să construiască un gazoduct care va transporta, în principal, gaze naturale ruseşti către Serbia, de la graniţa sa cu Turcia.