Sectorul vitivinicol ar putea beneficia de fonduri europene de aproape 240 de milioane de euro, în perioada 2019-2023 (proiect)

Beneficiarii sprijinului financiar sunt persoane fizice sau juridice care îşi desfăşoară activitatea în sectorul vitivinicol precum şi forme asociative ale acestora.

Cuantumul anual al sprijinului financiar din partea Uniunii Europene pentru cele cinci măsuri prevăzute (restructurarea şi reconversia plantaţiilor viticole, promovarea vinurilor, asigurarea recoltei, investiţii, distilarea subproduselor) este de 47,7 milioane euro.

Potrivit notei de fundamentare, România a absorbit până în prezent 80% din alocarea financiară totală prevăzută pe perioada implementării celor două programe naţionale de sprijin în sectorul vitivinicol, respectiv 2007-2013 şi 2014 – 2018.

„Dacă pentru perioada 2009 – 2013 alocarea financiară acordată de Uniune a fost absorbită în totalitate, pentru perioada 2014 – 2018 au existat fluctuaţii ale gradului de absorbţie, din cauza modificărilor legislaţiei europene şi implicit, a implementării acestora în legislaţia naţională, modificări ce au vizat, în principal, sistemul autorizaţiilor de plantare, precum şi modalitatea accesării investiţiilor. De asemenea, producătorii vitivinicoli deţinători de suprafeţe mari cultivate cu viţă-de-vie au finalizat programele de restructurare /reconversie, în ultima perioadă, măsura fiind accesată mai mult de producătorii cu suprafeţe mici şi mijlocii, cu putere logistică şi financiară mult diferită de a marilor producători vitivinicoli. Cumulat, pe perioada implementării celor două programe naţionale de sprijin gradul de absorbţie al fondurilor europene depăşeşte 80% din alocarea financiară totală”, se arată în nota de fundamentare.

Documentul MADR arată că în urma consultărilor cu părţile interesate şi a unei analize a provocărilor şi nevoilor viitoare din sector au fost găsite soluţii de redresare, aplicate încă din 2017, care vizează: flexibilizarea termenelor programului; creşterea suprafeţei pentru care se poate accesa restructurarea/reconversia plantaţiilor viticole pentru fermierii mici, persoane fizice; aprobarea şi flexibilizarea metodei de calcul a sprijinului pentru măsura de restructurare/reconversie a plantaţiilor viticole şi pentru calculul contribuţiei în natură pentru lucrările efectuate în regie proprie de către producătorii mici; modalitatea de implementare a măsurii de investiţii cu impact asupra producătorilor vitivinicoli; introducerea, în cadrul măsurii de investiţii, a noi operaţiuni eligibile preluate din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), cu stabilirea demarcării celor două programe şi aprobarea de sesiuni deschise pentru măsurile aprobate.

Aplicarea măsurilor notificate în cadrul noului Program Naţional de Sprijin al României în sectorul vitivinicol 2019 – 2023 va conduce la o repoziţionare a vinurilor româneşti pe piaţa internă şi internaţională, dar va contribui şi la un salt calitativ semnificativ în percepţia consumatorilor, se arată în proiect.

„Prezentul proiect de hotărâre a Guvernului creează premise pentru realizarea următoarelor obiective cu impact macroeconomic: punerea în valoare a potenţialului de producţie; perfecţionarea continuă a tehnologiilor de cultură şi de
vinificaţie pentru obţinerea unor vinuri cu denumire de origine controlată şi indicaţie geografică; creşterea suprafeţelor apte să producă struguri pentru vin cu denumire de origine controlată; promovarea, cu prioritate, în noile plantaţii a soiurilor
româneşti pentru vinuri de calitate competitive pe plan european: Fetească Albă, Fetească Regală, Tămâioasă Românească, Grasă de Cotnari, Fetească Neagră, Băbească Neagră, Cadarcă, Frâncuşă şi Busuioacă de Bohotin”, conform notei de fundamentare.

De asemenea, România se va putea promova mai bine pe pieţele terţe odată cu modernizarea tehnologiilor de producţie şi, implicit, prin obţinerea de vinuri calitativ superioare, dar şi prin continuarea implementării măsurii de restructurare/reconversie a plantaţiilor viticole, în special pentru viticultorii deţinători de suprafeţe mici şi mijlocii, dar cu potenţial calitativ înalt, pretabil produselor ‘de nişă’.

Normele metodologice de acordare a sprijinului financiar, tipul de beneficiari specifici fiecărei măsuri eligibile, cheltuielile eligibile pentru fiecare măsură, modalităţile de verificare şi control, precum şi modelul de contract privind punerea în aplicare a programelor de promovare se vor stabili prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.

De asemenea, în vederea prefinanţării cheltuielilor aferente măsurilor accesate prin PNDR în sectorul vitivinicol 2019 – 2023, în bugetul MADR sunt cuprinse sumele destinate prefinanţării cheltuielilor aferente schemelor de plăţii care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020.

În România, viticultura constituie o activitate de mare importanţă economică, sectorul vitivinicol deţinând o piaţă de circa 450 de milioane de euro. În Europa, România ocupă locul 5 ca suprafaţă viticolă şi locul 6 la producţia de struguri şi de vin.