Ședință fără surprize la BNR. Analiștii nu cred că este posibilă reducerea dobânzii de politică monetară acum

Adaugă-ne ca sursă preferată

”Ne așteptăm ca BNR să mențină dobanda nemodificată la ședinta din aprilie datorită incertitudinilor externe și interne ridicate. Ne așteptăm ca BNR să reia reducerea dobânzilor în august și să opereze trei reduceri ale ratei cheie de câte 0,25 puncte procentuale, până la 5,75% la sfârșitul anului 2025, existând riscul unor reduceri mai puține, în funcție de evoluțiile fiscale și politice”, spune Ciprian Dascălu, economist șef al BCR.

Ciprian Dascălu precizează că este de așteptat ca la finalul lunii decembrie 2025 inflația să fie 3,7%. Cum ”Deficitele gemene trebuie finanțate, aceasta înseamnă rate de dobândă mai ridicate. Persistența inflației a fost alimentată într-o anumită măsură de politica fiscală proclicică”, precizează Dascălu ca argumente pentru menținerea actualei rate a dobânzii de politică monetară. .

Adrian Codirlașu, președinte CFA România, este de părere la rândul său că șansele ca BNR să scadă dobânda cheie sunt scăzute, în condițiile în care inflația este încă peste 5%, datele pe primele două luni pentru deficitul bugetar arată foarte rău, existând șanse să se ducă la 9% din PIB în 2025, dacă nu se majorează TVA-ul cu 2%-3% după primul semestru sau dacă nu se majorează impozitele. În plus, din România ies bani, iar șansele ca dobânda cheie să fie redusă sunt aproape de zero.

”Ne așteptăm ca Banca Națională a României să mențină rata dobânzii de politică monetară neschimbată la 6,50% la ședința din 7 aprilie, menționând, printre altele, incertitudinile privind viitoarea orientare a politicii fiscale, perspectivele neclare ale activității economice, precum si riscurile generate de protecționismul comercial și de poziția altor bănci centrale”, este de părere și Valentin Tătaru, economist șef al ING Bank.

Economistul șef explică: datele privind inflația din martie, care urmează să fie publicate la 11 aprilie, vor justifica probabil o politică monetară prudentă, deoarece ne așteptăm la o inflație de 4,9%, vizibil peste estimarea BNR de 4,6%. ”În general, situația inflației din 2025 rămâne fragilă, fiind expusă evoluțiilor fiscale, energetice și geopolitice. Vedem inflația medie anuală la 5,2%”, precizează Tătaru.

Deficitele gemene reprezintă o constrângere importantă pentru política monetară, subliniază ecponomistul șef. Stimulul fiscal, peste anumite limite, poate avea implicații inflaționiste prin stimularea prea mare a cererii, care pune apoi presiune pe prețuri și implicit modelează reacția dobânzilor. Alt mod de influențare a dobânzilor este dat de finanțarea deficitului bugetar care, prin intermediul dobânzilor plătite de stat pentru împrumuturi, transmite semnale și în celelalte zone ale economiei.

De asemenea, ”Dobânzile la titlurile de stat pot fi destul de volatile, mai ales în perioade cu turbulențe multiple precum este aceasta. Nu aș extrapola prea multe concluzii din evoluția titlurilor de stat în ultima perioada, ea fiind supusă unor influențe multiple, locale și internaționale. În general, dobânzile la depozite tind sa fie mai stabile, existând o anumită inerție în dinamica lor, atât în sens ascendent cât și descendent”, spune Valentin Tătaru când este pus să comenteze despre evoluția dobânzilor la titlurile de stat comparativ cu dobânzile la depozitele pe termen scurt ale populației.

Ciprian Dascălu de la BCR spune că este de așteptat ca dobânzile să urmeze o tendință descendentă mai accentuată în a doua parte a anului, pe masură ce BNR va reduce rata cheie.