Şefa Comisiei Europene: Balcanii de Vest trebuie să decidă dacă vor să fie cu UE sau cu Rusia

La sosirea la Tirana, pentru summitul Uniunii Europene şi al ţărilor din Balcanii de Vest, Von der Leyen a dat asigurări că războiul din Ucraina se învârte în jurul întrebării ”dacă se impun autocraţiile şi dreptul celui mai puternic sau dacă se impun democraţia şi statul de drept”.

”Această dispută o vedem şi în Balcanii de Vest, Rusia încearcă să influenţeze şi China încearcă să influenţeze. Însă UE este principalul investitor, principalul partener. De aceea, (ţările din Balcanii de Vest) trebuie să se hotărască cu cine vor să fie, cu democraţia, cu UE, sau vor să o apuce pe un alt drum”, a insistat Von der Leyen.

În orice caz, preşedinta Comisiei Europene şi-a exprimat convingerea că cele şase ţări din regiune au ca obiectiv principal apropierea şi integrarea în UE.

Ţara din regiune cea mai apropiată de Rusia este Serbia, care, deşi negociază cu Bruxellesul intrarea sa în UE, a refuzat până acum să se alăture sancţiunilor comunitare împotriva Moscovei, ca represalii pentru invazia rusă din Ucraina, notează EFE.

Pe de altă parte, Von der Leyen a evidenţiat importanţa menţinerii unor relaţii mai strânse între UE şi cele şase ţări şi teritorii balcanice care încă nu fac parte din blocul comunitar: Albania, Kosovo, Macedonia de Nord, Muntenegru, Bosnia-Herţegovina şi Serbia.

”Este clar că trebuie să lucrăm mai intens cu Balcanii. Ne vedem acum mult mai des ca înainte, ceea ce este un mare progres”, a apreciat şefa executivului european.

Întrebată de cât timp va fi nevoie pentru ca cele şase ţări balcanice să se integreze în UE, Von der Leyen a amintit că ”viteza aderării este apanajul ţărilor”.

”Sunt ţări care au avut nevoie de patru şi până la şase ani, altele – de 10 ani, iar altele nu au putut intra de decenii”, a concluzionat şefa comisiei europene, făcând referire la Turcia.