Şefa diplomaţiei europene convoacă o reuniune a miniştrilor de externe şi protestează faţă de marginalizarea UE în negocierile ruso-americane privind Ucraina

„Statele Unite au puterea de a forţa Rusia să negocieze cu seriozitate. Orice înţelegere între SUA şi Rusia trebuie să includă Ucraina şi UE, întrucât este o chestiune de securitate pentru Ucraina şi întreaga Europă”, a susţinut Kaja Kallas.

„În timp ce lucrăm în direcţia unei păci juste şi durabile, dreptul internaţional este clar: toate teritoriile ocupate temporar aparţin Ucrainei”, a indicat ea în continuare, după ce preşedintele american a sugerat ideea unor cedări teritoriale ale Ucrainei către Rusia în cadrul unui posibil „schimb de teritorii”.

„Un acord nu trebuie să ofere o rampă de lansare pentru o viitoare agresiune rusă împotriva Ucrainei, a alianţei transatlantice şi a Europei”, a adăugat şefa diplomaţiei UE în aceeaşi declaraţie, în care a mai menţionat că la reuniunea extraordinară de luni a miniştrilor europeni de externe vor fi abordate şi alte subiecte, inclusiv Fâşia Gaza.

Principala temere a Ucrainei şi a susţinătorilor europeni ai acesteia este ca Trump şi Putin să convină o înţelegere peste capul lor, deşi Statele Unite desfăşoară consultări cu aliaţii europeni şi cu Ucraina. De pildă, în vederea coordonării poziţiilor înaintea summitului Trump-Putin, vicepreşedintele american JD Vance a avut sâmbătă la Londra o reuniune găzduită de ministrul de externe britanic David Lammy, la care au mai participat consilierul prezidenţial ucrainean Andrii Iermak şi responsabili din Franţa, Germania, Italia, Polonia şi Finlanda.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut insistent să nu fie exclus din discuţiile ruso-americane, în timp ce, potrivit presei americane, liderul de la Casa Albă încă analizează dacă să-l invite şi pe el în Alaska, pentru o întâlnire bilaterală Trump-Zelenski, separată de întâlnirea Trump-Putin, sau pentru un summit trilateral al acestora.

Potrivit presei americane, Rusia ar fi propus să oprească ofensiva de-a lungul actualei linii a frontului în provinciile Zaporojie şi Herson, situate în sud-estul şi sudul Ucrainei, şi să-şi retragă trupele din provinciile Dnipropetrovsk (centru), Sumî (nord) şi Harkov (nord-est), dar numai în schimbul controlului deplin asupra regiunii Donbas, respectiv asupra provinciilor Doneţk şi Lugansk din estul Ucrainei. Provincia Lugansk este singura pe care armata rusă a reuşit să o ocupe aproape integral, în timp ce o parte din Doneţk se află în continuare sub control ucrainean. Se subînţelege din această propunere şi menţinerea controlului rusesc asupra peninsulei Crimeea.

Preşedintele ucrainean a respins orice cedare de teritorii către Rusia şi orice înţelegere încheiată în lipsa lui. După ce Zelenski a cerut ajutorul susţinătorilor săi europeni, liderii Marii Britanii, Franţei, Germaniei, Italiei, Poloniei, Finlandei şi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au emis sâmbătă un comunicat comun în care salută eforturile lui Trump de a încerca să pună capăt războiului în Ucraina, dar au cerut menţinerea presiunii asupra Rusiei, un armistiţiu imediat sau cel puţin reducerea ostilităţilor, includerea obligatorie a Ucrainei în discuţii, negocieri al căror punct de plecare să fie actuala linie a frontului, iar un viitor acord de pace să cuprindă garanţii de securitate pentru Ucraina.

În acest timp, la Moscova, fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev a acuzat aliaţii europeni ai Ucrainei că doresc continuarea războiului şi că încearcă să facă să eşueze summitul Trump-Putin.