Şefa româncă de la Comisia Europeană spune că Europa se poate decarboniza fără să-şi închidă fabricile – Declaraţiile Roxanei Mânzatu despre revizuirea sistemului european de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS)
:format(jpg):quality(80)/https://www.economica.net/wp-content/uploads/2026/07/termocentrala_86640000.jpg)
„Am insistat pentru obiective climatice ambiţioase, dar însoţite de investiţii în industria europeană şi protejarea locurilor de muncă. O mare parte din veniturile ETS trebuie să revină sectoarelor care suportă costurile tranziţiei şi au nevoie de bani pentru modernizare”, a declarat Mînzatu, scrie Agerpres.
România rămâne, alături de alte zece state membre, beneficiară a Fondului European pentru Modernizare. Din 2021 şi până în prezent, acest fond a însumat miliarde de euro pentru România şi în continuare, banii aceştia vor putea finanţa următoarele domenii: sprijinirea gospodăriilor vulnerabile şi combaterea sărăciei energetice, recalificarea lucrătorilor şi crearea de noi locuri de muncă în regiunile dependente de industriile cu emisii ridicate, producţia şi utilizarea energiei regenerabile, reducerea consumului de energie în industrie, transport şi clădiri, electrificarea industriei, transportului şi sistemelor de încălzire, modernizarea reţelelor de electricitate, hidrogen, termoficare şi CO2 şi tehnologii pentru decarbonizarea industriei, a precizat oficialul.
„Fiecare ţară va decide cum va funcţiona această finanţare. Spre exemplu, pentru o familie cu venituri mici, sprijinul poate însemna bani pentru izolarea locuinţei, înlocuirea unei sobe sau a unei centrale vechi cu un sistem de încălzire mai eficient, instalarea de panouri solare ori conectarea la un sistem modern de termoficare. Adică o casă mai bine încălzită şi facturi mai mici. Am susţinut şi un principiu clar: sprijinul european trebuie să creeze investiţii şi locuri de muncă în Europa, pentru europeni”, a declarat Mînzatu.
Companiile vor putea primi în continuare certificate gratuite dacă investesc în decarbonizarea activităţilor lor din Uniunea Europeană. Dar, dacă închid sau mută producţia în afara Europei, tot aceste companii vor trebui să returneze absolut tot sprijinul primit. Noile instrumente europene, Banca Industrială de Decarbonizare şi un Mecanism de Stimulare a Investiţiilor (Investment Booster), vor ajuta companiile să extindă şi să implementeze tehnologiile curate. Pentru prima etapă este prevăzută şi o alocare dedicată celor 11 state membre cu venituri mai reduse, a indicat oficialul.
„Pentru România, această revizuire trebuie să însemne investiţii în energie şi industrie, fabrici mai competitive, precum şi sprijin real pentru lucrătorii şi comunităţile afectate de tranziţie. Tranziţia verde nu trebuie făcută împotriva industriei şi a oamenilor, ci împreună cu ei”, a declarat Mînzatu.
Comisia Europeană (CE) a prezentat, vineri, un plan de acţiune privind electrificarea, pentru ca Europa să devină primul continent alimentat cu energie electrică, precum şi o piaţă a carbonului mai puternică pentru a sprijini industria Uniunii Europene (UE) în tranziţia către o energie curată şi în electrificare.