Șefii instanțelor critică vehement proiectul de lege de salarizare a bugetarilor. „Asistăm la o afirmare pe scena politică a unor evidente conduite dictatoriale”

Într-un comunicat remis marţi, preşedinţii tribunalelor din România anunţă că se solidarizează cu poziţiile exprimate anterior de şefa Instanţei supreme, Lia Savonea, şi de Consiliul Superior al Magistraturii şi atrag atenţia „asupra consecinţelor catastrofale ale proiectului de lege de salarizare, în condiţiile expuse public de ministrul interimar al muncii din Guvernul demis al României”.

În opinia şefilor tribunalelor, textele proiectului vor provoca anomalii traduse în încadrări diferite ale persoanelor în funcţie de data promovării sau recrutării în funcţii publice, astfel încât se va ajunge la situaţii în care, ca efect al promovării în grade sau trepte de vechime, drepturile salariale să scadă.

De asemenea, magistraţii susţin că nivelul coeficienţilor de ierarhizare propuşi încalcă principiul constituţional al egalităţii între puteri, fără a ţine cont de rolul constituţional al puterii judecătoreşti.

„Singura preocupare a iniţiatorilor a vizat majorarea salariilor demnitarilor, deşi aceştia fac apel la moderaţie în cheltuirea banilor publici. Corelată cu noua lege a pensiilor care a determinat diferenţe semnificative între pensiile în plată şi noile pensii, noua lege de salarizare în forma actuală va provoca o nouă scădere a acestui drept, astfel încât în loc de 3 categorii de pensionari în magistratură vor fi patru, fiecare urmând a fi menţinută în plată, cu diferenţe de peste 100% între ele, în condiţii identice de grad şi vechime, ceea ce nu poate fi admis (…) Preşedinţii tribunalelor din România respingem strategia asumată făţiş la nivel politic de demonizare continuă a magistraţilor pentru a acoperi incapacitatea puterii executive de îmbunătăţire a nivelului de trai al societăţii şi atragem atenţia public că nu mai suntem dispuşi să acceptăm atitudini iresponsabile şi umilitoare, fără fundament, din partea celorlalte puteri”, se mai spune în comunicat.

Şi preşedinţii curţilor de apel au dat publicităţii marţi un comunicat, în care critică dur iniţiativa Guvernului de modificare a legii salarizării.

„În contextul publicării proiectului de lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, preşedinţii curţilor de apel din România îşi manifestă public îngrijorarea faţă de atacurile fără precedent la integritatea şi stabilitatea statală a României, întrucât această iniţiativă legislativă îşi propune, deliberat, desfiinţarea şi reconfigurarea instituţională prin deprofesionalizarea unor domenii esenţiale şi afirmarea diletantismului ca politică de stat (…) Astfel, luăm act cu îngrijorare că profesii încărcate de responsabilitate şi nivel de pregătire ridicat, care în condiţii de maturitate politică construiesc societăţi sănătoase, cum ar fi, spre exemplu, cadrele didactice, medicii sau judecătorii reclamă, în paradigma politică a unui Guvern demis, un nivel de salarizare scăzut în numele unei nevoi de echitate socială specifică statelor autoritare, incongruente şi dispreţuitoare din perspectiva valorilor democratice”, afirmă preşedinţii curţilor de apel.

În continuare, judecătorii spun că, printr-un mecanism extrem de riguros calibrat şi articulat, sistemul judiciar a fost stigmatizat şi demonizat pentru a masca deficienţe economice şi a distrage atenţia de la adevărata responsabilitate şi problemele reale ale societăţii.

„Având în vedere declaraţiile recente ale unor membri ai puterii executive privind datoriile statului către sistemul judiciar, precum şi proiectul de lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, preşedinţii curţilor de apel susţin în mod ferm declaraţiile publice argumentate ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ale Consiliului Superior al Magistraturii. Evaluarea de către Executiv a legalităţii hotărârilor judecătoreşti definitive reprezintă un derapaj fără precedent într-o democraţie, care are aptitudinea de a deschide calea abuzului politicianului, care astfel anulează principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, dobândind capacitatea de a interveni arbitrar şi abuziv în orice tip de relaţii sociale, ignorând orice hotărâre judecătorească definitivă. În acest sens, vehicularea unor cifre menite să provoace panică în rândul populaţiei, cu privire la datoriile statului faţă de sistemul judiciar, tinde să determine culpabilizarea fără temei a judecătorilor pentru problemele cu care se confruntă economia, consecinţă a greşelilor factorului politic, mascând, totodată, cauza reală a deficitelor bugetare, dar şi nevoia de anihilare a puterii judecătoreşti”, susţin şefii curţilor de apel.

Preşedinţii instanţelor consideră că niciun program strategic de reforme şi investiţii la nivel european, cum este PNRR, nu poate fundamenta „politicile de sărăcire a populaţiei” şi consideră că, prin acest proiect de lege, „asistăm la afirmare pe scena politică a unor evidente conduite dictatoriale”.

„Aşadar, simulând o nevoie de asanare a unor inechităţi sociale, asistăm, de fapt, la o afirmare pe scena politică a unor evidente conduite dictatoriale prin exerciţiul ilegitim al puterii publice, atâta timp cât acest proiect legislativ ignoră principii juridice fundamentale, fiind o dovadă fermă a improvizaţiei, deprofesionalizării şi perpetuării dispreţului în lipsa unei culturi a dialogului inter-instituţional. În consecinţă, reiterăm, în mod ferm, faptul că desfiinţarea, de către politicieni, a principiilor ce stau la baza statului de drept, democratic ne determină să acţionăm prin toate mijloacele puse la dispoziţie de lege pentru a susţine stabilitatea statutului judecătorului şi independenţa justiţiei, esenţă a puterii judecătoreşti, garantată constituţional, în scopul asigurării dreptului cetăţenilor la un proces echitabil, cu componentele pe care acest concept le include, şi a supravieţuirii statului de drept”, se afirmă la finalul comunicatului.

Citește și: