Şeful AIEA merge la centrala nucleară rusă de la Kursk

Agenţia nucleară rusă, Rosatom, a confirmat sosirea lui unei echipe a AFP care se află la Kurceatov, oraş situat în apropiere de centrală.

Într-un comunicat, Rafael Grossi a afirmat luni că vrea să „evalueze de manieră independentă ceea ce se întâmplă”, adăugând că „securitatea tuturor centralelor nucleare” este „o chestiune centrală” pentru AIEA.

De la începutul ofensivei ruse în Ucraina în urmă cu doi ani şi jumătate, agenţia avertizează cu regularitate împotriva riscului de accident nuclear din cauza luptelor din apropierea centralelor, scrie Agerpres.

Atenţia şi îngrijorarea se concentrau până acum asupra centralei de la Zaporojie, în sudul Ucrainei, pe care trupele ruse ocupat-o în martie 2022.

Dar, în urmă cu trei săptămâni, pe 6 august, Ucraina a lansat o amplă ofensivă transfrontalieră în regiunea rusă Kursk.

Trupele Kievului continuă de atunci să avanseze în teritoriul rus, în timp ce cele ale Moscovei susţin că avansează în estul Ucrainei.

Rusia insistă de atunci asupra riscului unei catastrofe nucleare în caz de atac ucrainean asupra centralei de la Kursk, aflate la circa 60 de kilometri de frontiera ucraineană.

Preşedintele rus Vladimir Putin a dat asigurări săptămâna trecută că Ucraina a încercat să lovească situl.

AIEA susţine că a fost informată de Rusia despre descoperirea de fragmente de drone la circa o sută de metri de o infrastructură de stocare a combustibilului uzat al centralei de la Kursk.

Administraţia centralei de la Kursk a mai afirmat şi în octombrie 2023 că aceasta a fost ţinta a trei drone ucrainene, care nu au provocat totuşi nici pagube, nici victime.

Construită la circa 50 km vest de oraşul Kursk, capitala regională unde locuiesc circa 440.000 de persoane, aceasta dispune de şase reactoare, dintre care două în curs de construcţie.

Din celelalte patru, două sunt oprite şi două sunt deplin operaţionale. Sunt de acelaşi tip ca reactoarele de la Cernobâl, în Ucraina, fără dom de protecţie.

Accidentul nuclear de la Cernobâl din 1986, considerat cel mai grav din istorie, a contaminat zone întinse în special în Ucraina, Belarus şi Rusia. O mare parte a restului Europei s-a confruntat de asemenea cu efecte ale radiaţiilor.

Tariq Rauf, un fost funcţionar al AIEA, susţine că acest tip de reactoare au trecut prin „ameliorări semnificative în materie de securitate”.

Robert Kelley, fost director pentru inspecţii al AIEA, susţine că „posibilitatea unui incident de tip Cernobâl cu un reactor care a explodat şi a ars zile întregi este zero”.