Şeful Bundesbank critică împrumuturile de urgenţă acordate băncilor din Grecia

‘Ţinând cont de interdicţia finanţării monetare a statelor, nu cred că este în regulă ca băncile care nu au acces la pieţe să obţină fonduri cu care apoi să finanţeze obligaţiunile guvernului lor, care de asemenea nu are acces la pieţe’, a afirmat Jens Weidmann într-un interviu acordat publicaţiei germane ‘Handelsblatt’.

Întrebat dacă ar fi pregătit să oprească finanţarea de urgenţă către băncile elene şi în consecinţă să forţeze ieşirea Greciei din zona euro, Weidmann a răspuns că băncile centrale nu sunt responsabile ‘pentru alcătuirea zonei euro şi acordarea plăţilor de urgenţă’.

Weidmann, care este şi membru al Consiliului guvernatorilor BCE, a afirmat că decizia privind viitorul Greciei în zona euro este ‘cu siguranţă’ în mâinile politicienilor. Oficialul german a avertizat că BCE nu este ‘atotputernică’ şi este îngrijorat de creşterea aşteptărilor privind atribuţiile BCE. BCE nu poate salva problemele Europei, a explicat şeful Bundesbank.

Marţi, Banca Centrală Europeană a majorat plafonul liniei de finanţare de urgenţă (ELA) destinată creditorilor eleni cu 1,1 miliarde de euro. Băncile din Grecia pot accesa acum fonduri totale de 80 de miliarde de euro. Capitalul tampon de lichiditate s-a menţinut la aproximativ 3,5 miliarde de euro, astfel încât Banca Centrală a Greciei şi BCE să poată reacţiona în caz de urgenţă, scrie Agerpres.

BCE a dat asigurări că menţine un control strict al banilor proveniţi din ELA pentru a evita ca băncile elene să utilizeze sumele pentru a finanţa direct Guvernul de la Atena, ceea ce ar încălca legislaţia UE.

Din cauza temerilor privind ieşirea Greciei din zona euro (Grexit), persoanele fizice şi juridice şi-au retras banii din bănci, înregistrându-se în februarie cel mai scăzut nivel al depozitelor bancare din 2005, ceea ce a forţat băncile elene să devină dependente de finanţarea de urgenţă (ELA) de la Banca Centrală a Greciei.

La începutul acestui an, BCE a încetat să mai accepte obligaţiuni greceşti drept garanţii pentru creditele acordate băncilor comerciale, ceea ce înseamnă că sarcina finanţării băncilor greceşti a căzut pe Banca Centrală a Greciei. Cu toate acestea, BCE păstrează controlul, în condiţiile în care împrumuturile de care băncile greceşti pot beneficia prin intermediul finanţării de urgenţă (ELA) de la Banca Centrală a Greciei trebuie aprobate de BCE.

În mod normal, băncile greceşti îşi asigură necesităţile de lichiditate de la Banca Centrală Europeană (BCE), însă creşterea retragerilor de depozite, după rezultatul alegerilor parlamentare anticipate din 25 ianuarie, le-a afectat lichiditatea. Finanţarea oferită de ELA este mai scumpă decât împrumuturile de la BCE.

Creditorii eleni se pot baza în continuare pe finanţarea de urgenţă de la Banca Centrală Europeană (BCE), atât timp cât rămân solvabili şi au garanţii adecvate, a afirmat luna trecută preşedintele BCE, Mario Draghi.

Cele patru mari bănci greceşti – National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank şi Eurobank – sunt prezente şi pe piaţa din România.