Şeful CEC Bank: Sper că preşedintele va sesiza CCR, dacă în legea dării în plată rămân lucruri care dăunează băncilor

Adaugă-ne ca sursă preferată

‘Am speranţa că vor fi aduse amendamente. Am speranţa că, dacă în lege vor rămâne lucruri grave, preşedintele va sesiza Curtea Constituţională’, a spus Gheţea, care este şi preşedinte de onoare al Asociaţiei Române a Băncilor, în cadrul unei conferinţe pe tema sectorului financiar din România.

‘În ultimă instanţă, dacă acest lucru nu se va întâmpla, la primele procese care vor apărea, băncile vor putea ridica excepţii de neconstituţionalitate, iar atunci Curtea Constituţională se va sesiza’, a adăugat Gheţea.

Citeste si: Programul Prima Casă iese din legea dării în plată, plafonul creşte la 250.000 de euro

Preşedintele ţării, Klaus Iohannis a retrimis în Parlament spre reexaminare Legea dării în plată la finele anului trecut.

La începutul lunii martie, Senatul a adoptat proiectul legii. Senatorii au respins un amendament care prevedea excluderea din lege a programului ”Prima casă” şi au introdus un altul care se referă la faptul că pentru stingerea creanţei dintr-un contract de credit prin dare în plată, valoarea contractul de credit, la momentul acordării, nu trebuie să depăşească 150.000 euro, sumă calculată la cursul de schimb al BNR în ziua încheierii contractului, garantat prin ipotecă asupra unui bun imobil cu destinaţie de locuinţă.

Proiectul legii dării în plată intră marţi în dezbatere pe articole la Comisia juridică a Camerei Deputaţilor şi cel mai probabil miercuri se va da raportul.

Săptămâna trecută, la finalul dezbaterilor generale pe această iniţiativă legislativă, preşedintele comisiei, Bogdan Ciucă, a declarat că este nevoie de anumite clarificări în ce priveşte plafonul până la care pot fi aplicate prevederile legii şi excluderea sau nu a programului ‘Prima Casă’.

‘Cred că ar trebui să ne concentrăm pe câteva teme. Prima ar fi viziunea de ansamblu – legea are caracter social sau discutăm de riscul contractual beneficiu-pierdere care există dintr-un contract pe care două sau mai multe părţi îl încheie la un moment dat. Caracter social sau pur şi simplu stabilim nişte principii care sunt guvernate de înţelegerea dintre părţi şi, evident, de răspunderea pe care şi-o asumă în raport cu beneficiul. Trebuie să stabilim, de asemenea, natura obiectului, dacă ne referim doar la case, doar la imobile ce reprezintă locuinţă, trebuie să ne referim la retroactivitate şi aici aş ridica o problemă: retroactivitatea în raport de ce: de semnarea contractului sau ne referim din punct de vedere al momentului în care se aplică chiar şi în contractele vechi’, a explicat Ciucă.

Parlamentarii din comisie au putut depune până marţi amendamente care să clarifice toate aceste chestiuni.

Citeste si: Darea în plată, azi în Parlament: 89% dintre români susţin o lege care să-i protejeze de bănci. 45% n-au auzit de proiect