Şeful fondului suveran al Rusiei se aşteaptă ca firmele din SUA să revină în 2025

În urma reuniunii desfăşurate marţi la Riad, şefii diplomaţiilor rusă şi americană, Serghei Lavrov şi Marco Rubio, au anunţat iniţierea unui proces de normalizare a relaţiilor ruso-americane, prin stabilirea unui mecanism de consultări pentru a aborda elementele „iritante în relaţiile bilaterale”, şi, de asemenea, lansarea unui proces de negociere pentru soluţionarea războiului ruso-ucrainean, Washingtonul şi Moscova urmând să-şi desemneze în acest scop echipe de negociatori, scrie Agerpres.

La rândul său, preşedintele SUA, Donald Trump a afirmat că ar putea să se întâlnească, înainte de sfârşitul lunii, cu Vladimir Putin.

Într-un moment în care SUA şi Rusia discută din nou, după ceea ce oficialii spun că a fost cea mai mare criză în relaţiile bilaterale de după Criza rachetelor din Cuba, din 1962, unii oficiali ruşi speră că vor fi reluate şi legăturile economice.

Kirill Dmitriev, CEO al Fondului Rus de Investiţii Directe (RDIF), a declarat miercuri pentru agenţia TASS că „se aşteaptă ca unele companii americane să revină pe piaţa rusească în al doilea trimestru din 2025”. „Însă procesul de revenire nu va fi unul uşor pentru companiile americane, pentru că multe nişe au fost deja ocupate”, a adăugat Kirill Dmitriev.

După ce Occidentul a impus cele mai dure sancţiuni adoptate vreodată împotriva unei mari economii, Rusia s-a mişcat rapid pentru a ocoli sancţiunile şi producătorii locali au preluat cotele de piaţă care anterior erau ocupate de mari companii internaţionale.

Economia rusă a devenit în trei ani de conflict în Ucraina foarte dependentă de comenzile militare, în timp ce economia reală a fost afectată de sancţiunile occidentale, în pofida unor eludări şi importuri care continuă pentru anumite produse. Anul acesta, cel puţin 40% din bugetul federal rus urmează să fie alocat pentru apărare şi securitate. De asemenea, începând din 2022, piaţa muncii din Rusia s-a pomenit amputată de sute de mii de bărbaţi, plecaţi pe front sau în exil în străinătate, iar inflaţia rămâne crescută (aproape 10%), în pofida eforturilor Băncii Centrale de a o stăvili, mai scrie Reuters.