Şeful OMV: România şi Austria vor rămâne pieţe-cheie pentru OMV

‘Două treimi din producţie provin din România şi Austria, astfel că vom continua să investim în aceste pieţe. (…) Am semnat un swap cu Gazprom la Sankt Petersburg, iar activitatea din România nu va fi afectată. Sunt atât de îndrăgostit de activitatea din România, încât nu vreau să o împart cu nimeni’, a spus Seele.

El a susţinut că, totuşi, câmpurile pe care le exploatează OMV sunt mature, astfel că grupul austriac caută să-şi refacă rezervele.

‘Pentru aceasta, avem două soluţii: swapul cu Gazprom, care ne asigură în următorii cinci ani o înlocuire completă a rezervelor pentru toată producţia. În al doilea rând, este vorba de proiectul offshore Neptun, pe care îl avem în România. Pentru acest proiect, avem nevoie de un cadru legislativ stabil, pentru că vorbim de o investiţie pentru 20-25 de ani’, a susţinut şeful OMV.

La începutul lunii aprilie, OMV şi Gazprom au semnat un acord la Sankt Petersburg privind un schimb de active între cele două companii.

OMV oferă companiei ruse de stat o participaţie în activele sale norvegiene offshore în schimbul unei participaţii minoritare în două blocuri din zăcământul energetic Urengoy din Siberia. De asemenea, cele două companii au semnat un contract de furnizare a ţiţeiului pentru rafinăria OMV din Schwechat, Austria, şi un schimb de expertiză, se arată în declaraţia comună dată publicităţii, potrivit Bloomberg.

‘Ambele companii beneficiază’, a afirmat şeful OMV, Rainer Seele, la Sankt Petersburg, după semnarea acordului.

Acordul ar putea fi finalizat ulterior, în acest an, a completat directorul general al Gazprom, Alexey Miller.

La eveniment au participat şi ministrul austriac de Finanţe, Hans Joerg Schelling, ministrul rus al Energiei, Alexander Novak, şi Suhail Al Mazrouei, ministrul Energiei din Emiratele Arabe Unite, care deţine o participaţie în OMV.

Rusia, dependentă de veniturile obţinute din vânzarea ţiţeiului şi a gazelor naturale, se bazează pe cooperarea energetică cu cei mai vechi parteneri ai săi din Europa Occidentală, în principal Germania şi Austria, pe fondul sancţiunilor impuse de UE. În schimb, OMV, prin legăturile cu Rusia, vrea să-şi reducă costurile deoarece declinul preţului ţiţeiului face ca producţia sa din Marea Nordului să nu mai fie profitabilă.

Zăcământul Urengoyskoye, descoperit în 1966, era odată cel mai mare depozit de gaze naturale din lume.

Cele două zone oferite OMV, în care firma BASF deţine o participaţie de 25,01%, ar urma să înceapă producţia în 2017, a anunţat în martie Gazprom. OMV ar putea obţine 24,98% din societatea mixtă. Cele două zone ar putea produce 14 miliarde metri cubi de gaze pe an, conform şefului Gazprom.

Grupul austriac OMV este acţionarul majoritar al Petrom, cu o participaţie de 51,01%. Ministerul Energiei deţine 20,64% din acţiunile OMV Petrom, Fondul Proprietatea deţine 18,99%, iar 9,3572% alţi acţionari. Petrom este cea mai mare companie românească de petrol şi gaze, cu activităţi în sectoarele Upstream (Explorare şi Producţie), Downstream Oil (Rafinare şi Marketing), Downstream Gas (Gaze şi Energie).