Șeful SAPE, firma de stat care nu a reușit să continue proiectul gigantic al hidrocentralei cu pompaj Tarnița-Lăpuștești: „Nu a existat o voință clară, fermă și asumată printr-o lege”

“A fost un an cu multe provocări, cu oportunități, cu reușite, dar și cu neîmpliniri. Mă refer la respingerea ofertelor pentru realizarea ”Studiului de Fezabilitate și Documentația tehnico economică aferente obiectivului de investiții Centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj (CHEAP) Tarnița – Lăpuștești”.

Am depus toate eforturile, am flexibilizat caietul de sarcini, am angajat experți în domeniul hidroenergetic special pentru această licitație. Din păcate, ofertele nu au răspuns cerințelor, astfel încât Comisia de evaluare a trebuit să le respingă. În plus, nu ne-a ajutat nici cadrul legislativ, în special cel privind condiționalitățile de mediu. Nici nu a fost o voință clară, fermă și asumată printr-un act normativ, astfel încât acest proiect să fie declarat strategic, de importanță națională, iar condiționalitățile de mediu să fie mai facil de îndeplinit. Susțin, în continuare, cu tărie, că proiectul hidroenergetic Tarnița – Lăpuștești este o necesitate pentru sistemul energetic național, pentru securitatea energetică a țării, dar și a întregii regiuni și de aceea trebuie realizat!”, a declarat Bogdan Stănescu, președintele directoratului SAPE.

În condițiile în care compania de stat a fost acuzată că nu a depus toate eforturile pentru ca licitația pentru un nou studiu de fezabilitate să fie atribuită, oficialul a spus că vina pentru interesul scăzut nu este a companiei care a organizat licitația, ci a faptului că nu s-a emis un act normativ prin care proiectul să fie declarat unul strategic de importanță națională, singura șansă pentru ca acest proiect complex și care are multe condiliționalități administrative și de mediu, să meargă mai departe.

Sebastian Burduja, ministrul energiei, a anunțat în noiembrie semnarea unui memorandum de înțelegere cu firma japoneză Itochu pentru proiectul hidrocentralei cu acumulare prin pompaj.

“Sunt convins că prin această colaborare dintre experiența administrației și mediului privat din Japonia și deschiderea României și oportunitățile existențe în țara noastră, în viitorul cel mai apropiat vom avea rezultate remarcabile în relația bilaterală prin parteneriate care vizează: hidrocentrale cu acumulare prin pompaj, stocarea în baterii, producția de hidrogen și amoniac albastru, producția de uraniu, captarea dioxidului de carbon etc. Vorbim de investiții de miliarde de euro care vor crea noi locuri de muncă și vor asigura prețuri accesibile la energie și securitate energetică pentru toți românii”, a declarat atunci ministrul Energiei.

Cu o lună înainte, când SAPE anunța eșecul licitației pentru atribuirea studiului de fezabilitate pentru hidrocentrala cu acumulare prin pompaj Tarnița-Lăpuștești, Burduja vorbise despre “un plan B” pentru proiect, despre care a spus că este “de suflet” pentru el chiar la preluarea mandatului.

„Punem în aplicare planul B, pentru că întotdeauna avem un plan de rezervă. Am continuat chiar zilele acestea discuţiile cu partenerii strategici din Japonia şi Franţa, consorţiul format din Itochu-EDF, doi giganţi energetici la nivel mondial. EDF este cea mai importantă companie de utilităţi din Europa, care produce peste 16% din energia electrică din Uniunea Europeană. EDF este cel mai mare operator de active nucleare din lume, cu aproximativ 180.000 de angajaţi. Itochu, gigantul japonez, are venituri totale de aproape 90 miliarde USD, adică 28% din PIB-ul României. Cele două mari companii sunt interesate de proiect (Tarniţa Lăpuşteşti, n.r.) şi dispuse să realizeze pe banii lor SF-ul, iar apoi să ducă până la capăt proiectarea şi execuţia centralei. Un proiect de mare anvergură are nevoie de parteneri serioşi, stabili, de încredere şi care au dovedit că ştiu şi pot să implementeze proiecte mari. Aşa cum este Tarniţa-Lăpuşteşti pentru ţara noastră”, a spus atunci ministrul.

Proiectul Tarniţa-Lăpuşteşti este situat la 30 de kilometri de Cluj -Napoca, pe Someş. A fost gândit iniţial în 1979, şi presupune o hidrocentrală de 1.000 MW cu pompe.

Construcția centralei este estimată la un miliard de euro, acum, grosier.