Şeful Termoenergetica: 35% dintre blocurile din Capitală nu au apă caldă

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Funcţionăm undeva la 65%. 35% sunt oprite în acest moment, asta înseamnă câteva mii, 2.000 – 3.000 de blocuri. Problemele în luna iulie sunt în zona sectoarelor 2 şi 3”, a precizat Claudiu Creţu, într-o conferinţă de presă.

El a menţionat că problemele din sectoarele 2 şi 3 privind furnizarea apei calde se vor rezolva cu certitudine la finalul lunii iulie.

„Până atunci avem lucrări în curs, 3 – 4 – 5 zile, şi speranţa este ca, de exemplu, săptămâna viitoare zona Colentina să aibă din nou apă caldă. Rămâne acea întrebare dacă se sparge ţeava în altă parte sau nu. Iarna ai toate CET-urile în funcţiune şi, dacă ai o problemă pe o magistrală, poţi să alimentezi în celălalt CET. Vara ai doar două CET-uri în funcţiune, celelalte sunt în revizie, când s-a spart o conductă (…) nu ai cum să alimentezi şi atunci perioada respectivă nu dai apă caldă. Acesta este motivul pentru care vara sunt mai multe probleme cu apa caldă decât iarna”, a explicat şeful Termoenergetica.

Potrivit acestuia, CET-urile sunt foarte vechi şi au nevoie de reparaţii şi revizii, îndeosebi în condiţiile în care iarna sunt suprasolicitate. „Suntem într-o situaţie critică, din care ieşi cu reparaţii, cu oameni, cu muncă”, a spus Claudiu Creţu.

El a indicat, totodată, că municipalitatea mai are de achitat datorii în contul subvenţiilor, însă şi-a exprimat speranţa că situaţia se va rezolva în perioada următoare.

„Primăria lucrează la posibilitatea de a se împrumuta pentru a-şi plăti datoriile şi a putea intra în normalitate financiară. Într-adevăr, în acest moment, supravieţuim cu bani puţini, dar semnalul pe care vreau să-l dau este unul pozitiv, pentru că problemele pe care le avem şi impactul major pe care-l are acest sistem cred că a dus la conştientizarea tuturor factorilor de decizie că Bucureştiul nu poate să lase oamenii în frig. (…) Primăria Generală nu a scăzut ritmul de plată în ultima perioadă, a plătit mai mult. Datoria la momentul de faţă e undeva la 400 şi ceva de milioane de lei”, a completat Claudiu Creţu.