Semnal de alarmă: “Economia verde”, obligatorie

Acest eveniment este prefaţat de numeroase declaraţii, rapoarte alarmante privind degradarea mediului înconjurător şi apeluri la raţiune.

În materie de declarţii, acum cu două săptămîni înainte de începerea acestui „summit”, să notăm cele venind dinspre Organizaţia Naţiunilor Unite, care îşi exprimă speranţa că participanţii vor fi conştienţi de gravitatea situaţiei. Omenirea trebuie să înceapă de urgenţă o veritabilă tranziţie definitivă spre „economia verde”, spun experţii organizaţiei.

Toţi indicatorii legaţi de starea planetei afişează cifre şi informaţii alarmante: cantităţile de gaz cu efect de seră emise în atmosferă au crescut în ultimii 20 de ani, deşeurile se acumulează vertiginos, rezervele de peşte în oceane diminuează, biodiversitatea este ameninţată, sute de milioane de persoane sunt private de apă potabilă… Lista acestor dezastre care se anunţă la orizont este lungă, ceea ce nu înseamnă că responsabilii politici ai acestei lumi sunt gata să se angajeze, aşa cum speră organizatorii acestui summit, pe calea raţiunii, informeaza RFI Romania. 

Negocierile prinvind textul, în aşteptarea şefilor de stat şi de guvern, sunt febrile iar delegaţii nu au avansat foarte mult. Potrivit Agenţiei France Presse, emisarii celor 120 de ţări şi-au dat acordul, pentru moment, doar în privinţa a 70 de paragrafe dintr-un număr de 320. Deci doar 21 la sută din textul care ar trebui adoptat la acest „summit” întruneşte o adeziune comună.

Ne îndreptăm oare spre un nou eşec în materie mobilizare planetară pentru protejarea mediului înconjurător? Numeroşi comentatori arată, în aceste zile, că acest „Summit Rio+20” intervine la exact 20 de ani după faimoasa „Reuniune a Pămîntului” (le Sommet de la Terre), cînd au fost trasate cîteva direcţii clare pentru modificarea actualului model economic distrugător în raport cu planeta şi climatul ei.

Bilanţul acestor 20 de ani este însă negativ iar criza economică din ultimii ani nu a făcut decît să agraveze comportamentul naţiunilor puternic intrustrializate sau care au intrat exact în ultimile două decenii în competiţia industrială şi comercială. Iată doar două exemple: din 1992 pădurile planetei au diminuat cu 300 de milioane de hectare, ceea ce înseamnă o suprafaţă egală cu cea a Argentinei; iar producţia anuală de materiale plastice, extrem de poluantă pentru planetă, s-a dublat, ajungînd la 265 de milioane de tone pe an.

Celebra revistă NATURE (Natura) a publicat recent două rapoarte extrem de documentate, care reprezintă sinteza altor o mie de analize şi studii, din care rezultă biosfera mondială se află în preajma unei „crize ireversibile”. Cotidianul Le Monde, care reia concluziile acestor rapoarte, arată că 43 la sută din ecosistemul mondial este astăzi atrofiat pe fondul urgenţei pe care o au cei 7 miliarde de pămînteni de a se hrăni. De notat că în 2050 numărul locuitorilor pe pămînt va fi de 9 miliarde. Ce fac în aceste condiţii factorii de decizie ?

Ei bine, putem spune că ei nu dau dovadă de o prea mare capacitate de a vedea dincolo de interesele imediate, pe termen, scurt, ale economiilor lor naţionale. Intr-un interviu acordat agenţiei France Presse, preşedinta Braziliei, Dilma Rousseff, defineşte în felul următor obiectivul numărul unu al reuniunii la vîrf de pe 20-22 iunie: „avem misiunea dificilă de a propune un nou model de creştere economică, în acelaşi timp durabil si respectuos faţă de mediul înconjurător, dar şi de natură să scoată din mizerie milioane de oameni”.

Ecuaţia nu se anunţă de loc uşoară, însă. Iar unii lideri ai marilor puteri industriale nici nu şi-au confirmat deocamdată prezenţa fizică la lucrări, de parcă nu ar vrea să-şi bată capul cu această problemă. Noul preşedinte al Franţei, François Hollande, este unul dintre puţinii şefi de stat ai marilor puteri care şi-a confirmat, deocmadată, prezenţa la „summitul Rio + 20”.