Serbia a anunţat că a încheiat un acord cu ungurii de la MOL privind compania sa petrolieră NIS

Industria Petrolieră din Serbia (NIS), care aprovizionează 80% din piaţa naţională, este deţinută majoritar de Gazprom Neft şi de compania sa soră Intelligence, filiale ale gigantului rus Gazprom, care controlează împreună 56% din acţiuni.

Statele Unite cer încă de la începutul anului 2025 retragerea companiilor ruseşti din NIS, ameninţată de sancţiuni financiare americane care sunt amânate în mod regulat.

Ministrul sârb al energiei, Dubravka Djedovic Handanovic, a indicat pe reţelele sociale că guvernul sârb, deţinător a aproape 30% din acţiunile NIS, ar mai putea achiziţiona încă 5%, în cazul finalizării vânzării acţiunilor ruseşti către MOL.

Această majorare a participaţiei va oferi statului sârb „drepturi sporite în ceea ce priveşte luarea deciziilor sau blocarea unor decizii importante”, a scris ministrul pe Instagram.

Pe de altă parte, compania maghiară s-a angajat să menţină producţia la rafinăria din Pancevo, lângă Belgrad, „la cel puţin aceleaşi capacităţi anuale medii ca în ultimii patru ani”, premergători sancţiunilor americane, potrivit aceleiaşi surse.

În 2008, Serbia a vândut către Gazprom pachetul majoritar de acţiuni al NIS pentru 400 de milioane de euro.

Biroul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din cadrul Trezoreriei Statelor Unite a prelungit recent, până pe 16 iunie, termenul acordat companiilor MOL şi Gazprom pentru a-şi finaliza negocierile.

Cele două grupuri au convenit în ianuarie asupra „prevederilor fundamentale ale unui viitor acord de vânzare” a acţiunilor deţinute de Gazprom în cadrul NIS.

„Cred că ajungem la capătul răbdării americane”, a declarat miercuri preşedintele sârb Aleksandar Vucic.