Serbia ridică nivelul de alertă al armatei

„Bineînţeles, nimeni nu vrea niciun fel de conflicte sau războaie şi nimeni nu intenţionează să joace astfel de jocuri. Serbia este o ţară serioasă şi ia toate măsurile pentru a putea răspunde oricărei situaţii provocatoare şi oricărei potenţiale probleme”, a declarat Vucevic într-o emisiune de televiziune.

El a făcut această declaraţie ca un comentariu la decizia recentă a premierului kosovar Albin Kurti de a nu da curs apelurilor din partea statelor occidentale privind o amânare cu zece luni a implementării unei reguli conform căreia etnicii sârbi din Kosovo sunt obligaţi să îşi schimbe plăcuţele de înmatriculare cu unele locale, o decizie care ar putea agrava tensiunile etnice.

Vucevic a mai declarat că nu crede că premierul kosovar şi Pristina pot fi influenţaţi de comunitatea internaţională.

El a precizat de asemenea că a participat la o întâlnire a lui Vucic cu o delegaţie a NATO şi a părut că nici Alianţa Nord-Atlantică nu îşi doreşte o escaladare, ci o soluţie obţinută prin dialog.

Vucevic a spus că forţele armate sârbe sunt pregătite să execute orice ordin al lui Vucic în calitate de comandant-şef pentru a proteja Serbia şi toţi cetăţenii săi şi pentru a avea grijă de securitatea sârbilor din Kosovo.

„Când Serbia vorbeşte despre pace şi stabilitate, acest lucru nu înseamnă că suntem slabi sau laşi şi că putem fi umiliţi”, a declarat ministrul sârb al apărării.

Încercarea guvernului kosovar de a obliga minoritatea sârbă să-şi schimbe vechile plăcuţe de înmatriculare a fost întâmpinată cu o rezistenţă puternică şi uneori violentă anul acesta de către sârbii care trăiesc în nordul Kosovo.

Principalii susţinători ai Kosovo, Statele Unite şi Uniunea Europeană, i-au cerut public premierului Albin Kurti să amâne implementarea acestei reguli timp de zece luni şi să evite tensiunile etnice. Guvernul kosovar le-a dat etnicilor sârbi termen de 60 de zile, începând cu 1 septembrie, pentru a-şi monta noile plăcuţe de înmatriculare.

Kurti a declarat că există aproximativ 10.000 de şoferi care trebuie să-şi schimbe vechile înmatriculări de autoturisme care datează dinainte de 1999, când Kosovo era încă o provincie a Serbiei.

Se estimează că peste 13.000 de persoane au murit în timpul războiului din Kosovo (1998-1999), când teritoriul făcea încă parte din Serbia aflată sub conducerea lui Milosevic. Kosovo şi-a declarat unilateral independenţa în 2008, însă în jur de 50.000 de etnici sârbi care trăiesc în nordul Kosovo refuză să recunoască autoritatea Pristinei.

NATO este gata să suplimenteze contingentul KFOR dacă tensiunile Kosovo-Serbia escaladează

KFOR, misiunea NATO de menţinere a păcii în Kosovo, care numără în jur de 4.000 de oameni, a anunţat deja că monitorizează situaţia îndeaproape şi că este pregătită să intervină „dacă stabilitatea este pusă în pericol”.