Shrinkflation de Paşte. Ouăle de ciocolată şi cozonacii au intrat la apă în Italia

Conform rapoartelor asociaţiilor italiene de consumatori Codacons şi Udicon, preţul ciocolatei industriale depăşeşte acum 77 de euro pe kilogram, o creştere de până la 10% faţă de anul precedent, scrie Agerpres.

Cu toate acestea, cea mai mare indignare nu este doar legată de cost, ci şi de volum: 46% dintre consumatori spun că ouăle sunt acum vizibil mai mici.

Tradiţia faţă în faţă cu inflaţia

În ciuda creşterii preţului ciocolatei, tradiţia în Italia este un zid greu de dărâmat.

„Nu sunt religioasă, dar pentru familia mea, Paştele a fost întotdeauna un moment de a fi împreună, de a găti şi de a mânca ouăle care sunt mereu prezente după prânz”, a explicat pentru EFE Carola, o tânără din Milano care locuieşte la Roma.

Carola este, de asemenea, de acord cu percepţia generală a italienilor: „Absolut, dimensiunea ouălor de Paşte a scăzut, iar preţurile au crescut”.

„Colomba” vs. Panettone

În cofetăriile de lângă Vatican, Alejandra, o lucrătoare columbiană, este de acord că aspectul emoţional îl depăşeşte pe cel economic.

„Este un cadou oferit familiei; este foarte tradiţional aici”, spune ea în timp ce serveşte „Colomba”, cozonacul în formă de porumbel care anul acesta, cu o creştere de preţ de doar 3%, a devenit un refugiu pentru multe bugete.

Deşi mulţi turişti îl confundă adesea cu mult mai faimosul panettone de Crăciun, pentru cei care fac acest cozonac, diferenţa este clară.

„Cred că diferenţa constă în formă, deoarece modul în care se prepară coca este foarte asemănător, cu excepţia faptului că panettone-ul se dăruieşte în decembrie”, explică Alejandra despre această delicatesă dulce care, spre deosebire de omoloaga sa de iarnă, se consumă în mod tradiţional până în Lunea Paştelui.

Ritualul „Învierii” şi „Pasquetta”

Pentru a înţelege rezilienţa acestei pieţe, care generează peste 600 de milioane de euro anual, trebuie să înţelegem ritualul care are loc în fiecare duminică de Paşte în căminele italienilor.

Tradiţia dictează că oul nu este pur şi simplu mâncat, ci mai degrabă spart în comunitate. De fapt, produsul este vândut în dimensiuni mari.

Acest gest de spargere a cojii de ciocolată simbolizează Învierea: spargerea mormântului pentru a permite să iasă viaţa, reprezentată de „surpriza” (o mică jucărie sau un cadou) amplasată în interiorul oului gol.

Este un ritual social care se extinde până la „Pasquetta” (a doua zi după Duminica Paştelui), ziua preferată a generaţiilor tinere.

„Este una dintre sărbătorile mele preferate pentru că în fiecare an eu şi prietenii mei facem un grătar şi suntem împreună toată ziua. Cred că aşa este pentru toţi tinerii”, adaugă Carola despre acest picnic de luni care încheie Săptămâna Mare în Italia.

Cu toate acestea, situaţia economică actuală obligă trei din patru italieni să îşi schimbe obiceiurile, căutând ouă cu mai puţină ciocolată sau renunţând la mărcile de lux pentru a menţine viu acest simbol al speranţei, un simbol care astăzi, mai mult ca oricând, necesită o atenţie sporită la eticheta de preţ.