Simona Bucura Oprescu, ministrul Muncii: Aplicarea Legii privind salariul minim european reduce sărăcia în muncă și protejează puterea de cumpărare

„Odată cu adoptarea acestei legi vom avea o mai bună protecţie a lucrătorilor din România. Creşterea salariilor este un pas înainte pentru locuri de muncă mai bine plătite dar şi pentru o mai mare stabilitate economică şi socială. Prin aplicarea acestei legi urmărim reducerea sărăciei în muncă şi protejarea puterii de cumpărare. Este un angajament pe care ni l-am asumat să nu lăsăm pe nimeni în urmă şi să îmbunătăţim condiţiile de muncă şi de viaţă”, a declarat, miercuri, ministrul Muncii, Simona Bucura Oprescu, într-o postare pe pagina de Facebook a instituţiei.

Legea prin care se asigură un nou mecanism de stabilire a nivelului salariului minim, potrivit prevederilor unei directive europene în domeniu, a fost promulgată miercuri de preşedintele Klaus Iohannis. Actul normativ transpune în legislaţia naţională Directiva UE 2022/2041 privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană, iar demersul are ca scop asigurarea unui trai decent pentru toţi lucrătorii din România şi reducerea inegalităţilor salariale, se arată în postarea Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale (MMSS).

Ministerul Muncii, împreună cu partenerii sociali – sindicate şi patronate – a creat un mecanism de stabilire a salariului minim care să ţină cont de puterea de cumpărare a populaţiei, de salariul mediu şi de productivitatea muncii, oferind astfel o creştere reală şi sustenabilă a veniturilor pentru lucrătorii români.

„Legea garantează că salariile mici vor creşte după indicatori economici clari, încurajează negocierile colective între angajatori şi sindicate, consolidând dialogul social”, se menţionează în postarea ministerului.

Potrivit sursei citate, România a înregistrat, în ultimul deceniu, cea mai ridicată rată de creştere a salariului minim din Uniunea Europeană atât în termeni nominali cât şi reali.

Actul normativ asigură transpunerea în legislaţia naţională a prevederilor Directivei (UE) 2022/2041 a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 octombrie 2022 privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană.

Acesta cuprinde reglementări pentru asigurarea unui nou mecanism de stabilire a nivelului salariului minim. Salariaţii au acces la o protecţie a salariului minim, sub forma unui salariu minim legal sau sub forma unor salarii şi condiţii decente de muncă stabilite în temeiul unor contracte colective de muncă, acorduri colective sau alte acorduri scrise.

„Salariul de bază minim brut reprezintă suma minimă la care are dreptul salariatul pentru munca prestată, stabilit prin act normativ sau prin contractul colectiv de muncă. Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată reprezintă suma stabilită anual prin hotărâre a Guvernului, (…) corespunzătoare programului normal de muncă, în scopul îmbunătăţirii condiţiilor de trai şi de muncă, în special a gradului de adecvare a salariului minim, în vederea asigurării unui nivel de trai decent. Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte anual prin hotărâre a Guvernului şi se aplică de la data de 1 ianuarie a anului următor, cu actualizarea periodică o dată pe an, după consultarea confederaţiilor sindicale şi patronale reprezentative la nivel naţional”, stipulează legea.

Potrivit acesteia, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată stabilit prin hotărâre a Guvernului poate fi acordat unui salariat pentru o perioadă de maximum 24 de luni de la data încheierii contractului individual de muncă. După expirarea perioadei respective, salariatului i se acordă un salariu de bază superior salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.

„Nerespectarea dispoziţiilor privind garantarea în plată a salariului de bază minim brut stabilit prin act normativ sau a nivelului salarial minim stabilit prin contractul colectiv de muncă aplicabil se pedepseşte cu amendă de la 3.000 lei la 5.000 lei pentru fiecare persoană pentru care s-a constatat nerespectarea acestor dispoziţii legale, fără a depăşi valoarea cumulată de 200.000 lei”, mai prevede actul normativ.

Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă penală fapta persoanei care, în mod repetat, stabileşte pentru salariaţii încadraţi în baza contractului individual de muncă salarii sub nivelul salariului de bază minim brut prevăzut în această lege.