Sindicatele din administraţie critică ordonanţa privind majorările salariale şi anunţă acţiuni de protest

Federaţia sindicală reprezintă angajaţi din administraţia locală (primării, consilii judeţene şi instituţii subordonate acestora) şi administraţia centrală (Guvern, ministere şi instituţii aflate în subordinea sau coordonarea acestora sau în coordonarea Parlamentului).

FNSA acuză Guvernul de faptul că menţine unele „discrepanţe între instituţiile de acelaşi nivel”, „nesocoteşte nevoile reale” ale salariaţilor care îşi desfăşoară activitatea în instituţiile publice şi „refuză să aplice soluţii corecte şi proporţionale în vederea eliminării inechităţilor” salariale.

„FNSA solicită salariaţilor din sectorul de activitate să participe masiv la scrutinul electoral următor, să-şi exercite acest drept constituţional, un demers care înspăimântă atât partidele aflate la guvernare, cât şi cele din opoziţie. Clasa politică din România a dovedit încă o dată că nu reprezintă cu adevărat cetăţenii şi nu are interes ca în instituţiile publice să-şi desfăşoare activitatea profesionişti motivaţi financiar, interesul acesteia fiind, se pare, ca posturile să fie ocupate de cât mai mulţi membri ai partidelor pe care ei le reprezintă”, reiese dintr-un comunicat al FNSA.

Totodată, organizaţia susţine protestele spontane ale angajaţilor şi în perioada următoare va stabili, împreună cu toate organizaţiile sindicale componente, organizarea unor acţiuni de protest în mod unitar, care vor începe cu acţiuni de stradă şi pot culmina cu declanşarea grevei în sector.

Federaţia solicită o întâlnire cu premierul Marcel Ciolacu, pentru a elimina „prevederile neclare, incorecte şi amăgitoare din textul actual al ordonanţei, chiar şi în limitele vestitei ‘anvelope bugetare”’.

Executivul mai este acuzat de faptul că ar fi interesat ca unele instituţii să intre în incapacitate de funcţionare sau să funcţioneze deficitar, „astfel încât reprezentanţii lor politici să poată desfăşura nestingheriţi activităţi în sprijinul grupului de interese politice” şi nu în interesul cetăţenilor.

„În acest sens, cu titlu de exemplu, organizaţia noastră va sesiza Parlamentul European despre faptul că reprezentanţii României în această structură politică nu vor fi verificaţi de către salariaţii Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii datorită lipsei de personal generat de plecările masive spre alte instituţii unde nivelul de salarizare este mai atractiv”, se arată în comunicat.

Guvernului i se mai reproşează şi faptul că ar fi construit actul normativ „într-un mod parşiv, cu prevederi interpretabile”, deoarece multe dintre „aşa-zisele majorări nu au nicidecum valoarea menţionată”, iar în administraţia publică locală sunt „la mâna” angajatorului politic, fapt ce va genera multe procese în instanţă.

„Avem experienţa majorării din ianuarie cu 5%, multe instituţii nefiind aliniate la această prevedere”, se mai arată în comunicat.

Proiectul de ordonanţă de urgenţă lansat, marţi, în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale (MMSS) prevede că anumite categorii de bugetari vor beneficia de creşteri salariale de 10% raportate la nivelul lunii decembrie 2023, în două tranşe, respectiv pentru luna iunie 2024 şi septembrie 2024, impactul bugetar fiind de 1,127 miliarde lei.