Singurul gazoduct către Vest nu poate funcţiona „în siguranţă deplină”. Probleme şi la conducta către bulgari

Adaugă-ne ca sursă preferată

Gazoductul Arad- Szeged, inaugurat în 2012, este nefuncţional, în ciuda faptului că problemele tehnice la conducta supratraversată a Someşului apărute ca urmare a inundaţiilor din primăvară au fost remediate. Cu ocazia acestui incident, Transgaz a ajuns la concluzia că „ar putea exista şi alte potenţiale probleme care pot să afecteze integritatea conductei ce asigură transportul gazelor naturale spre interconectorul Arad-Szeged”. Prin urmare, deşi companiile din România ce au rezervate capacitate de export ar putea să înceapă să vândă gaze, totuşi Transgaz nu va permite acest lucru. Ca să fie sigură că nu mai apar probleme la traversarea Someşului şi la aducerea de gaze în interconector, Transgaz vrea să construiască o nouă conductă. Această soluţie va întârzia începerea exporturilor de gaze către vest cu cel puţin un an, pentru că, aşa cum spun reprezentanţii Transgaz, analiza privind vulnerabilitatea tronsonului de conductă menţionat va dura până în noiembrie, construcţia celeilalte conducte urmând a se face de anul viitor. Acest lucru s-ar potrivi cu declaraţiile recente ale ministrului Energiei, Răzvan Nicolescu, care a precizat că, până la sfârşitul lui 2016, România nu va exporta gaze către Vest.

„Această soluţie se află în faza de analiză, proiectare cât şi realizarea procesului de inspecţie inteligentă a tronsonului conductei ce transportă gazele naturale către interconectorul Arad-Szeged, tronson care nu prezintă suficiente garanţii privind exploatarea în condiţii de siguranţă deplină.
 
Raportul de inspecţie inteligentă a tronsonului de conductă menţionat, va evidenţia starea tehnică reală a acestuia, funcţie de care vor fi stabilite lucrările necesare pentru asigurarea parametrilor tehnologici prevăzuţi în acordurile de operare încheiate cu partenerii din Ungaria”, spun reprezentanţii Transgaz.

Prin Arad-Szeged nu s-au exportat încă gaze, deşi există capacitate în limita a 10.000 de metri cubi orari. Invers, se fac importuri în limita a 60.000 de metri cubi orari. Până în 2019, Transgaz are în plan extinderea capacităţii de export până la 200.000 de metri cubi orari, în urma unor investiţii de 190 de milioane de euro.

Cealaltă conductă cu care ne legăm de Europa are alte probleme. Gazoductul Giurgiu-Ruse, către Bulgaria, care trebuia inaugurat încă din această primăvară, are probleme la subtraversarea Dunării. Şi aici se va amplasa o a doua conductă într-o altă locaţie, pentru că  prima conductă înregistrează probleme tehnice cu montajul după cum am relatat pe larg aici.

Astfel, în momentul de faţă, deşi România putea fi de doi ani exportator de gaze, (există un surplus, în condiţiile în care necesarul intern a scăzut cu 30% în ultimii ani iar consumatorii interni se aprovizionează aproape în totalitate din intern) nu o poate face pentru că gazoductele de export sunt ori stricate, ori mult întârziate în construcţie.

Cea de-a treia soluţie de export, de această dată către Est, gazoductul Iaşi-Ungheni, ar trebui să devină funcţional în această toamnă. România ar putea astfel, în parte, să furnizeze gaze către Moldova, o ţară 100% dependentă de ruşi.

România consumă anual 11-12  miliarde de metri cubi, dintre care 95% reprezintă gaze produse local. Înainte de criză, consumul ajungea la 18 miliarde de metri cubi anual, din care 30% reprezentau importuri din Rusia.

Pe de altă parte, Comisia Europeană a anunţat ieri că a trecut la a două etapă a procedurii de infringement împotriva României, ca urmare a faptului că legislaţia naţională pune bariere în calea exportului de gaze româneşti, iar, în lipsa unui răspuns satisfăcător din partea autorităţilor române, în termen de două luni, CE se poate adresa Curţii Europene de Justiţie.