„Sistemul SGR este un succes și ar trebui extins”. Cine spune asta

„Sistemul SGR a fost şi este un succes. Ar trebui ca acesta să fie extins şi mai departe. Nu ştiu în ce fel cum am putea să rezolvăm această problemă. Cea mai mare problemă este în cazul deşeurilor din construcţii şi în cazul deşeurilor textile. Vorbim destul de mult despre acest aspect, dar în realitate nu se întâmplă mai nimic.

Dacă în jurul oraşelor mari, Bucureşti, Braşov, Cluj şi aşa mai departe, există depozite de acest tip, în restul ţării să ştiţi că această chestiune lasă foarte mult de dorit. În cazul textilelor nici nu mai vorbesc ce se întâmplă. Totuşi, există o oportunitate în acest domeniu.

Din ce cauză am ajuns aici? Nepredictibilitatea, situaţia neprielnică pentru investiţii în general, nu doar în sistemul acesta de reciclare, legislaţia nefavorabilă, fiscalitatea care se schimbă de pe o zi pe alta, reglementările care se schimbă destul de des sunt lucruri care nu ajută. Atunci când cineva se apucă de un business, are nevoie de o predictibilitate pe termen lung. Dacă lucrurile se schimbă des în timpul jocului, asta înseamnă faliment, asta înseamnă că societăţile pierd bani şi nimeni nu doreşte să investească în nişte societăţi care funcţionează cu pierderi.

Pe de altă parte, există lipsa forţei de muncă, chiar şi calificată. Trebuie să recunoaştem că acest domeniu are nevoie şi de muncitori necalificaţi, dar şi de oameni cu iniţiativă, foarte bine calificaţi. Avem nevoie de chimişti, de alte domenii din învăţământul românesc care ar trebui să ne asigure o calificare înaltă”, a afirmat Bende, luni, într-o conferinţă de specialitate.

Potrivit oficialului, economia circulară trebuie să fie în prim-planul economiei României şi a susţinut că trebuie analizată menţinerea în uz a produselor pentru mai mult timp.

„Trebuie să punem în prim-plan pentru economia României ideea economiei circulare. Şi aici, ca şi în alte domenii ale economiei din România, eu cred că este loc de mai bine, şi aici ar trebui să menţionăm cel puţin două două piloane. Pe de o parte ar trebui să vorbim despre menţinerea în uz cât mai mult timp a unui bun, a unui produs. Şi aici am putea să discutăm câte societăţi, câţi producători sunt cei care marşează pe această idee. Dacă luăm un simplu exemplu – telefonul mobil pe care-l avem cu toţii, nu ştiu dacă fabricanţii acestui bun se gândesc la economia circulară din acest punct de vedere, ca să îl putem utiliza cât mai mult timp… Pe de altă parte, este vorba de regenerarea acestor produse şi aici am putea să vorbim şi despre reutilizare, reparare, recondiţionare şi aşa mai departe, lucruri care practic sunt de domeniul trecutului”, a susţinut demnitarul.

Publicaţia CursDeGuvernare (CDG) organizează, luni, conferinţa cu tema „Economia circulară – un as în mâna României: Cum înmulţim miliardele de euro din deşeuri în PIB-ul naţional”.