Situaţie critică pentru pădurile din România. Unde sunt cele mai grave probleme (Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură)

11 12. 2025
BOSNIA-FORESTRY-LOGGING-ENVIRONMENT
Bosnian woodcutter Nebojsa Neskic prepares tree for transportation after cutting it near the northwestern Bosnian village of Suhaca, 6 June 2005. Bosnia, still struggling to rebuild its war-shattered economy, has turned towards frantic exploitation of forests, while experts warn it could have irreparable consequences for the country's environment. Bosnia has the fourth largest forest reserve in Europe and some 45 percent of its territory is covered with forests, while timber tops the list of a few products that this Balkans country is exporting. However, Bosnia exports mostly raw wood, instead of manufactured furniture which would create a much higher profit and the industry is slow to move from the deadlock that was put into during the country's 1992-1995 war. Official figures show that some five million cubic meters are cut per year, but the problem is that there is a lot of illegal logging. In Bosnia there are some 1,800 private sawmills, only a third of which are legal. AFP PHOTO STRINGER

„Suntem într-o situaţie destul de critică cu privire la pădurile noastre. Foarte mulţi dintre noi ştim că, în ultimul timp, în special în 2024, dar şi în 2025 cu atât mai mult, ne întâlnim în pădure cu astfel de peisaje – trunchiuri gri, fără coronament sau cu frunzele uscate. Este o situaţie care la început era punctuală, însă prin diverse extensii a început să fie o situaţie care are o foarte mare amploare la nivel naţional. Cu siguranţă şi alte păduri se întâlnesc tot mai des cu un număr foarte mare de arbori în care mortalitatea i-a ajuns sau de arbori care sunt afectaţi sever şi care, din punctul nostru de vedere, nu mai au întoarcere”, a afirmat Bălăcenoiu, scrie Agerpres.

Potrivit specialistului, situaţia fenomenului de uscare a lemnului în România nu are un tipar clasic de extindere, iar seceta a slăbit rezistenţa arborilor.

„Într-o primă fază o să prezint situaţia fenomenului de uscare a pădurilor de răşinoase, atât în 2024 în prima hartă, cât şi în 2025 în harta a doua. Din ce vedem, fenomenul nu are un tipar clasic de extindere, ci mai degrabă vedem că în primul an, în 2024, mai multe judeţe sau cele mai multe afectări au fost în zona de vest, în timp ce în anul curent cele mai multe probleme au fost în zona de est şi cu extensii în sudul ţării. (…) Bineînţeles că, în ambele cazuri, seceta a agravat fenomenul şi a slăbit rezistenţa a arborilor, crescând vulnerabilitatea la atacurile de insecte”, a precizat acesta.

Pe de altă parte, cercetătorul a precizat că situaţia este mai gravă la foioase.

„Situaţia la foioase este puţin mai gravă. (…) Având în vedere că 50% din fondul forestier este administrat de Romsilva, putem spune că este o situaţie destul de reprezentativă. Vedem că tot mai multe păduri, în tot mai multe judeţe, au trecut din zonele cu galben, unde situaţia era incipientă, în zonele cu portocaliu, unde situaţia începe să fie mai alarmantă şi, mai mult decât atât, au trecut şi în zona roşie, unde ponderea pădurilor uscate este între 16% şi 26%”, a menţionat Flavius Bălăcenoiu.

Referitor la situaţia volumului de arbori uscaţi, acesta a arătat că, dacă în 2024 erau doar trei judeţe în situaţie mai critică, însumând peste 50.000 de metri cubi, în 2025, în jumătate din partea sudică a ţării, cât şi partea estică, în unele judeţe s-a ajuns la 280.000 de metri cubi de uscăciuni.

„Încercând să ne întrebăm dacă această problemă este doar la noi sau ne confruntăm cu ea doar acum, lucrurile ne arată că uscările au mai fost, de-a lungul timpului, în mai toate ţările din Europa. Cea mai mare problemă vedem că este începând cu anul 1980. De atunci, lucrurile au început să fie din ce în ce mai grave în tot mai multe ţări. Şi nu doar în România, ci şi în alte ţări vedem că lucrurile au ajuns în presă şi deja şi publicul larg începe să fie îngrijorat cu această uscare. Am preluat aici două articole de presă din Germania şi Franţa care arată că populaţia este destul de îngrijorată cu privire la acest aspect”, a punctat expertul în silvicultură.

Comunitatea Forestierilor – Fordaq a organizat, joi, cea de-a IX-a ediţie a Forumului Pădurilor, Industriei Lemnului şi Economiei Verzi, în care au fost discutate rezultatele Inventarului Forestier Naţional (IFN) – Ciclul III, precum şi fenomenul de uscare a pădurilor, ce „a avut o tendinţă de amplificare în anul 2025 pe fondul persistenţei secetei ca factor favorizant în contextul schimbărilor climatice”.