Informaţiile au fost difuzate printr-o scrisoare deschisă adresată oficialităţilor, angajaţilor şi mass-media. Documentul reia informaţiile trimise sub semnătură pe data de 8 octombrie 2026 autorităţilor şi părţilor interesate, în speranţa luării unor măsuri care să rezolve problemele ridicate, potrivit
News.ro.
Printre aceştia se numără şi reprezentanţii Comitetului Interministerial pentru protejarea intereselor statului la Liberty Galaţi din Guvernul României.
„Suntem membrii conducerii executive a Combinatului Siderurgic Galaţi, inclusiv unitatea noastră de producere a ţevilor sudate. Dorim – în premieră – să atragem atenţia asupra riscurilor grave şi complexe la care pot fi supuşi angajaţii şi contractorii noştri, membrii comunităţii şi partenerii noştri economici şi comerciali. Prin natura muncii noastre, am fost şi suntem liderii tăcuţi ai miilor de angajaţi ai Combinatului. Cei mai mulţi suntem manageri ori experţi, ne-familiarizaţi cu apariţiile publice dar care, astăzi, credem că trebuie să ieşim în faţă iar vocea noastră să fie auzită, până nu va fi prea târziu”, transmit reprezentanţii Liberty Galaţi în documentul consultat de
News.ro.
Confederaţia sindicală Cartel Alfa solicita încă din septembrie Guvernului să
intervină de urgenţă pentru rezolvarea situaţiei de la Combinatul Siderurgic Liberty Galaţi. ”Salariaţii nu mai pot fi lăsaţi să muncească fără salarii, în timp ce statul asistă pasiv la degradarea industriei siderurgice”, afirmau sindicaliştii, potrivit News.ro.
CNS Cartel Alfa solicita premierului şi reprezentanţilor Guvernului să convoace de urgenţă reprezentanţii sindicatelor, ai administraţiei şi ai instituţiilor responsabile pentru a prezenta un plan concret pentru plata salariilor restante şi pentru salvarea Combinatului Siderurgic Galaţi.
Parafată pe 22 iulie, repornirea laminoarelor din Combinatul siderurgic Galaţi în regim de închiriere a capacităţilor de producţie (tolling) nu a avut loc nici până în prezent. De ea depind salariile a sute de angajaţi, deja neplătiţi de mai bine de trei luni. Creşterea semnificativă a preţului energiei electrice şi problemele de aprovizionare cu materii prime pe Dunăre sunt principalele motive.