Situație dramatică în agricultură. Numărul insolvențelor aproape s-a dublat. Peste 40% din marile companii sunt expuse riscului de insolvență

Adaugă-ne ca sursă preferată

Numărul insolvențelor din agricultură a urcat cu 80% în primele șase luni ale acestui an, iar 40% dintre marii jucători sunt expuși riscului, arată CITR, liderul pieței de insolvențe.

Iată principalele aspecte ale analizei CITR:

• Creștere de aproape 80% a insolvențelor în agricultură in primele 6 luni ale anului 2026
• Numărul insolvențelor din agricultură la 15 aprilie 2026 egalase deja totalul din primul semestru din 2025
• Pe segmentul companiilor mari, insolvențele din agricultură au crescut de la un caz în S1 2025 la 19 în S1 2026
• 4 din 10 firme din agricultură, în zonă de risc, dintr-un eșantion de 3.700 de companii reprezentative
• Riscul se manifestă acut în Bacău, Hunedoara, Vaslui dar și în județe cu profil agricol intensiv precum Timiș, Arad, Constanța, Teleorman, Brăila sau București

În categoria companiilor cu active imobilizate de peste 4 milioane de euro, numărul insolvențelor din agricultură a explodat, de la o singură companie în S1 2025, la 19 companii în S1 2026. Cele 19 societăți concentrează peste 235 de milioane de euro în active imobilizate, echivalentul a peste 57% din totalul activelor intrate în insolvență în acest segment, la nivelul întregii economii.

Creșterea numărului de insolvențe din sectorul agricol la șase luni reflectă o acumulare de presiuni structurale și conjuncturale asupra fermierilor români. Marjele de profit s-au comprimat sub efectul combinat al volatilității prețurilor la cereale, al costurilor ridicate de producție și finanțare, dar și al secetelor recurente, care afectează atât solul, cât și deciziile de rotație a culturilor — o parte tot mai mare a fermierilor reorientându-se spre culturi de toamnă, mai stabile decât porumbul sau floarea-soarelui. La acestea se adaugă presiunea importurilor de cereale din Ucraina și scumpirea energiei și îngrășămintelor pe fondul instabilității geopolitice.

F

Foto: Paul Dieter Cîrlănaru

„Dacă în anii anteriori vulnerabilitățile din agricultură erau absorbite în special de exploatațiile mici sau familiale, în primul semestru din 2026 asistăm la o extindere a crizei către companii de impact, cu rețele extinse de furnizori, distribuitori și finanțatori. Cumularea efectelor climatice severe cu scumpirea creditării și perturbările din lanțurile globale a creat o undă de șoc ce afectează acum companii de masă critică. Când un jucător mare din agricultură intră în incapacitate de plată, unda se transmite imediat pe întregul lanț de aprovizionare local și regional”, a declarat Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.

40% dintre companiile mari sunt sub risc de insolvență

Analiza CITR derulată pe un eșantion reprezentativ de 3.700 de companii din agricultură, dintr-un total de 13.700 care și-au depus bilanțul contabil și care au active totale de cel puțin 1 milion de euro, indică o vulnerabilitate structurală îngrijorătoare.

Astfel, 40% dintre firme se află deja în zona de risc financiar ridicat. 631 de companii sunt în stare de insolvență iminentă, iar 855 de companii sunt clasificate drept restructurabile, având nevoie urgentă de măsuri de reorganizare operațională și financiară.

Companiile aflate în risc, dar care dispun de cifre de afaceri solide și de un număr semnificativ de angajați reprezintă cazuri prioritare pentru o intervenție timpurie de restructurare, ce poate preveni efectele sociale și economice en lanț.

În ce zone sunt marile probleme

Starea de insolvabilitate a sectorului agricol  este ilustrata și de evolutia ratei creditelor neperformante în rândul companiilor nefinanciare, care conform Raportului BNR asupra Stabilității Financiare publicat în iunie 2026, a urcat la 5,6%, iar în segmentul micro și micilor întreprinderi — din care provine cea mai mare parte a fermierilor — aceasta depășește 7%. Creditele cu garanții de stat, utilizate masiv în agricultură în perioada 2020–2022, au o rată a neperformanței de 11,3%, semn că sprijinul de urgență acordat atunci nu a generat reziliența scontată.

Vulnerabilitatea financiară prezintă concentrări puternice în regiuni cu profil agricol intensiv sau în hub-urile comerciale. Astfel, poli ai insolvențelor mari sunt județele Bacău și Hunedoara, urmate de Vaslui, Bihor si Ialomița – zone dependente de agricultura extensivă-  unde sunt in insolventa companii mari, cu active de peste 4 milioane de euro

Topul județelor, după numărul total de companii agricole în risc se continuă cu județele:

• Timiș: 147 companii
• București: 85 companii
• Arad: 77 companii
• Constanța: 76 companii
• Teleorman: 74 companii
• Brăila: 72 companii

Această repartiție arată că presiunea financiară afectează în mod egal atât marile exploatații tehnologizate din vestul țării, cât și bazinele tradiționale de cereale din sud-estul și estul României.

„Decalajul dintre ciclul agricol și lipsa de lichiditate, mai ales în perioadele dintre recolte, a determinat un comportament de vânzare tot mai precaut — fermierii preferă să rețină stocurile decât să vândă sub pragul de rentabilitate — punând presiune atât pe fluxul de numerar, cât și pe încrederea din lanțul de aprovizionare. Aceste vulnerabilități sunt agravate de slăbiciunile structurale ale sectorului, fragmentarea excesivă a terenurilor și lipsa infrastructurii de procesare, care fac ca o mare parte din producție să rămână nevalorificată la nivel de business”, adaugă Paul – Dieter  Cîrlănaru.

În acest context, sustenabilitatea sectorului depinde tot mai puțin de volumul producției și tot mai mult de eficiența operațională, disciplina financiară și managementul riscului.

Identificarea timpurie a problemelor structurale și recurgerea la soluții de restructurare — renegocierea datoriilor, reorganizarea operațională sau finanțarea specializată — pot face diferența, oferind businessurilor din sectorul agricol șansa reală de a-și continua dezvoltarea.