Social-democrații critică în termeni tari programul de guvernare propus de Sigfried Mureșan. Pentru Rogobete este o rușine, iar pentru Intotero o înșiruire de intenții frumoase

Adaugă-ne ca sursă preferată

Social-democratul Alexandru Rogobete, fost ministru al Sănătăţii, spune că programul prezentat pe Sănătate este ”o ruşine”, ”aceleaşi promisiuni, aceeaşi viziune bazată pe tăieri şi constrângeri”.

”Am citit integral capitolul dedicat Sănătăţii din noul program de guvernare. Dincolo de formulările frumoase şi de principiile generale, lipsesc răspunsurile serioase la marile probleme care apasă astăzi sistemul public de sănătate. Unde este strategia pentru resursa umană? Unde este deblocarea posturilor din spitale? Unde este plata corectă a gărzilor şi reorganizarea lor? Unde sunt soluţiile pentru specialităţile deficitare şi măsurile concrete prin care păstrăm medicii, asistentele şi ceilalţi profesionişti în România? Unde este strategia reală pentru creşterea accesului pacienţilor la medicamente şi terapii inovative? Unde sunt investiţiile în inovaţie, cercetare clinică, dezvoltare şi industria farmaceutică din România? Unde este planul concret pentru dezvoltarea ambulatoriului de specialitate? Unde este continuarea marilor investiţii în infrastructura spitalicească? Unde sunt investiţiile dedicate patologiilor critice, secţiilor ATI şi UPU? Unde este reforma sistemului de transfuzii şi modernizarea laboratoarelor? Şi, mai ales, unde este reforma reală a CNAS, instituţie care ar trebui reconstruită în jurul pacientului, nu doar transformată într-un mecanism de control al costurilor? În locul acestor răspunsuri găsim din nou principii, enumerări şi dorinţe: ‘pacientul în centru’, ‘finanţarea urmează performanţa’, ‘banii urmează pacientul’ ”, a scris Rogobete pe Facebook.

Potrivit acestuia, Sănătatea trebuie privită inclusiv ca parte a securităţii naţionale şi ca domeniu capabil să genereze investiţii, cercetare, locuri de muncă înalt calificate şi valoare adăugată pentru economie.

”În schimb, regăsesc prea mult din aceeaşi filosofie promovată de Ilie Bolojan şi de conducerea CNAS: cost, grad de ocupare, reducerea capacităţilor considerate insuficient utilizate şi presiune pe cheltuieli. Tăiem, tăiem, tăiem. Iar Oana Gheorghiu, propusă acum pentru Ministerul Sănătăţii, are o întrebare importantă la care trebuie să răspundă. Ani de zile, din societatea civilă, a vorbit despre accesul pacienţilor la tratament, despre bolnavii de cancer, despre dreptul pacienţilor la standarde moderne de îngrijire şi despre nevoia de schimbare a sistemului. Unde sunt toate acestea acum? Unde este acea voce în programul de guvernare pe care ar urma să îl pună în aplicare? Le-a uitat? Nu mai crede în ele? Sau au fost doar teme de campanie şi comunicare ale perioadei de ONG?”, a transmis Rogobete.

Acesta consideră că programul de guvernare nu aduce schimbarea structurală de care sănătatea are nevoie.

”Riscul este să continue aceeaşi politică de constrângere financiară care poate slăbi şi mai mult sistemul public. România nu are nevoie de încă o listă de dorinţe. Are nevoie de medici, asistente, medicamente, investiţii, infrastructură, cercetare, inovaţie şi acces real la sănătate”, a spus Rogobete.

Ce spune Natalia Intotero

Şi Natalia Intotero a criticat programul propus de PNL, USR şi UDMR.

”Un program de guvernare nu înseamnă să înşiri intenţii frumoase. Înseamnă să spui clar ce faci, pentru cine, cu ce bani şi până când. Am citit propunerile din noul program de guvernare, în special capitolele referitoare la educaţie, familie şi tineret. Concluzia mea este că multe dintre măsuri pun accentul pe întoarcerea cât mai rapidă a oamenilor în câmpul muncii, în timp ce sprijinul concret pentru familii şi tineri rămâne insuficient conturat”, a scris ea pe Facebook.

Intotero precizează că la Educaţie ”revedem vechea promisiune cu 6% din PIB, dar, afirmă ea, fără un calendar bugetar clar, există riscul să rămână doar o altă cifră pe hârtie.

”În acelaşi timp, programul vorbeşte despre reducerea abandonului şcolar. Dar acest flagel nu se rezolvă doar prin baze de date şi monitorizare. Un copil aflat în risc de abandon are nevoie, în primul rând, de sprijin real: hrană, consiliere, transport, servicii sociale şi o familie care să poată face faţă costurilor educaţiei”, a subliniat Natalia Intotero.

Ea a făcut referire şi la capitolul ”Natalitate şi familie”.

”Părinţii pot păstra indemnizaţia dacă se întorc la muncă după 6 luni de la naşterea copilului. În teorie sună bine pentru venituri, dar în practică pune o presiune uriaşă pe părinţi, în condiţiile în care reţeaua de creşe este încă insuficientă, iar cumpărarea unei locuinţe devine un vis tot mai greu de atins pentru tot mai multe familii. Programul de guvernare vorbeşte despre locuinţe pentru tineri şi familii tinere, dar nu vedem un mecanism concret care să ne spună cine le construieşte, cu ce bani, câte locuinţe vor fi disponibile, pentru câte familii şi în ce condiţii vor fi alocate”, a mai arătat social-democrata.

Şi în ceea ce priveşte Tineretul, ea afirmă că investiţia în educaţie este tot o investiţie în viitorul României.

”Ajutorul pentru chirie acordat studenţilor este condiţionat strict de angajare. Ce se întâmplă cu cei care vor să se dedice exclusiv studiului? Pe ei îi lăsăm de izbelişte? Un student care învaţă şi nu lucrează nu este mai puţin important pentru societate. Investiţia în educaţie este tot o investiţie în viitorul României”, a transmis ea.

”Natalitatea nu se creşte prin sloganuri. Educaţia nu se repară cu măsuri care sună bine pe hârtie, dar nu răspund problemelor concrete din viaţa copiilor şi familiilor. Iar tinerii nu rămân în România şi nu îşi întemeiază familii doar pentru că le promitem programe. Au nevoie de politici publice concrete, finanţate şi măsurabile”, a fost mesajul acesteia.