Soluția guvernului în cazul suspendării ratelor la credite este cea mai costisitoare. Rata şi soldul creditului cresc. Cu dobândă fixă sau conversie împrumutul se ieftineşte. Calcule

Amânarea ratelor pentru clienţii cu probleme ridică multe semne de întrebare. Chiar dacă Normele Metodologice ale legii care stipulează condiţiile moratoriului sunt încă în dezbatere publică, ministrul Finanţelor, Adrian Câciu dă semne că a început să se îndoiască de eficienţa acestei măsuri.

Astfel, într-o declaraţie de presă susţinută după şedinţa de guvern de la finalul săptămânii trecute, acesta a declarat: “Oamenii trebuie să se ducă, așa cum am mai spus, să caute acele soluții pe care băncile le pun la dispoziție; noi am discutat cu băncile, sunt soluţii de refinanțare, soluții de trecere pe dobândă fixă măcar pentru a bloca o creștere ulterioară a ratei, soluțiile de restructurare, soluții de trecere de pe ROBOR și de la indicator de la ROBOR la IRCC, dar și această soluție, pentru cei care într-adevăr au o dificultate, de amânare a ratelor cu până la nouă luni”.

Într-adevăr, dacă luăm un exemplu de credit căruia să îi aplicăm cele trei posibilităţi de reducere a efortului financiar al debitorilor, vom constata că soluția guvernului este și cea mai costisitoare pentru public. Ce-i drept, oferă posibilitatea unei perioade de graţie de maximum 9 luni. Dar cu ce preţ?

Amânarea ratelor: cost suplimentar cât 3 rate

Cei care apelează la amânarea ratelor vor plăti în viitor rate mai mari și pe o perioadă mai lungă. Potrivit calculelor noastre, costul total ar fi de circa trei rate în plus la soldul iniţial, iar efortul lunar de plată cu circa 6% mai mare decât înainte de suspendarea ratelor. Toate acestea, cu condiţia ca IRCC să nu mai crească deloc, fapt imposibil în contextul actual.

Să luăm un exemplu: o persoană care a contractat un credit de nevoi personale de 20 000 de lei în iulie anul trecut (când a fost și vărf istoric pe creditele noi), cu o durată de 5 ani.

La vremea respectivă, băncile aveau în ofertă dobânzi între 7,25% și 11,25%. Pentru simplificare, am luat în calcul o dobândă variabilă, de 8,5% pe an an – nici cea mai bună, dar nici cea mai scumpă de pe piață.

La momentul contractării creditului, clientul plătea o rată de 410 lei lunar. Acum – rata ar fi urcat la aproape 424 lei, ca urmare a majorării IRCC – de la 1,25% la 2,65%.

Să zicem că respectivul client optează acum pentru amânarea ratelor pe 9 luni. Timp de 9 luni n-ar plăti nimic, dar dobânzile vor rămâne datorate și se vor adăuga la soldul creditului. Așa că, la reluarea plăților, după 9 luni, se va trezi (presupunând că IRCC nu mai crește între timp), cu o rată de 449 de lei în loc de 424 lei și cu prelungirea duratei creditului. Ceea ce înseamnă că după reluarea plăților, clientul în cauză va avea de rambursat băncii un total de 21 112 lei (mai mult decât suma împrumutată inițial) și cu aproape 1200 de lei în plus față de scenariul în care n-ar fi cerut amânarea ratelor. Și asta presupunând că în următoarele luni IRCC nu va crește, ceea ce e puțin probabil.

Un alt calcul, oferit de Raiffeisen Bank chiar pe site ul propriu, arată că, pentru un sold la credit de 150.000 lei, cu un termen rămas de 15 ani şi o dobândă actuală de 6%. Prin comparaţie cu suma de plată cu şi fără suspendare, rezultă că la finalul perioadei de creditare, vom plăti rate lunare mai mari cu 56 lei, iar costul total va creşte cu aprox. 10.100 lei.

Ce soluții mai bune sunt la bănci – rate lunare mai mici cu circa 7%

Conversia de la un credit cu dobânda variabilă la unul cu dobânda fixă, refinanțarea, trecerea de la ROBOR la IRCC sunt printre celelalte soluții menționate de Câciu și care au fost prezentate și public de bănci, în cadrul discuțiilor privind amânarea ratelor.

Revenind la exemplul de mai sus, creditul de 20 000 de lei, cu dobândă 8,5% la contractare, dobândă care a urcat între timp la 9,90%/an, cum ar arăta ratele dacă ar trece la dobândă fixă?

În prezent, pe piață sunt oferite credite de nevoi personale cu dobânda fixă între 7% și 17,5%. Apelând la o refinanțare sau la migrarea creditului la una din băncile cu oferte mai bune, clientul în cauză poate obține reducerea ratei la 396 lei (de la 424)- cu dobândă fixă, deci și fără riscul ca rata să-i crească în viitor.

Migrarea de la ROBOR la IRCC alta dintre soluțiile propuse. De o astfel de trecere ar beneficia în principal cei care au credite mai vechi de 2019 – deci în principal cei cu credite ipotecare. În prezent, diferența ROBOR a ajuns la peste 7%, de peste 2,5 ori mai mare decât IRCC. La un credit ipotecar cu un sold rămas de 200 000 lei cu o marjă peste ROBOR de 2,75% (nivel curent al ratei dobânzii de 9,19%), conversia la IRCC cu păstrarea marjei s-ar traduce prin reducerea ratei de la 1837 de lei la 1365 lei – deci cu peste 34%.

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a urcat luni, 18 iulie 2022 la 7,14% pe an, de la 7,09% pe an în ziua precedentă, un nivel mai mare fiind înregistrat pe 27 iulie 2010, respectiv 7,18%, conform informaţiilor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an.

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 7,29%, de la 7,27% anterior, luni, 18 iulie 2022.

Previziunile economiştilor pentru acest an vizează un ROBOR la 3 luni de peste 8%.