Sondaj CURS – 41% dintre români sunt de părere că peste un an de zile situaţia lor va fi mai rea

Cercetarea relevă că 69% dintre respondenţi sunt de părere că lucrurile în România se îndreaptă mai degrabă într-o direcţie greşită, iar 22% consideră că se îndreaptă mai degrabă într-o direcţie bună. 9% nu ştiu sau nu au răspuns.

De asemenea, 41% dintre cei chestionaţi sunt de părere că peste un an de zile situaţia lor va fi mai rea, 38% – că va fi la fel, 18% – că va fi mai bună, iar 3% nu ştiu sau nu au răspuns.

Conform sondajului, principalele probleme cu care se confruntă românii sunt: inflaţia, preţurile – 19%, veniturile mici (pensii, salarii), nivelul de trai – 17%, corupţia, hoţia – 16%, locurile de muncă – 8%, economia, criza economică – 7%, sănătatea – 7%, datoriile externe – 4%, educaţia – 3%, pensiile speciale – 3%, migraţia – 3%, războiul din Ucraina – 3%, clasa politică, politicienii – 3%, infrastructura, drumurile – 3%, taxele, impozitele – 2%, altele – 1%, nu ştiu sau nu au răspuns – 1%.

În ceea ce priveşte încrederea în instituţii, pe primul loc se situează pompierii (73% – multă şi foarte multă încredere, 21% – puţină şi foarte puţină încredere, 6% nu ştiu sau nu au răspuns), urmaţi de:
* Armată (68% – multă şi foarte multă încredere, 31% – puţină şi foarte puţină încredere, 1% nu ştiu sau nu au răspuns)
* biserică (63% – multă şi foarte multă încredere, 35% – puţină şi foarte puţină încredere, 2% – nu ştiu sau nu au răspuns)
* primărie (46% – multă şi foarte multă încredere, 54% – puţină şi foarte puţină încredere)
* NATO (42% – multă şi foarte multă încredere, 52% – puţină şi foarte puţină încredere, 6% nu ştiu sau nu au răspuns)
* educaţie, şcoală, învăţământ (42% – multă şi foarte multă încredere, 54% – puţină şi foarte puţină încredere, 4% nu ştiu sau nu au răspuns)
* UE (35% – multă şi foarte multă încredere, 59% – puţină şi foarte puţină încredere, 6% nu ştiu sau nu au răspuns)
* mass-media (23% – multă şi foarte multă încredere, 72% – puţină şi foarte puţină încredere, 5% nu ştiu sau nu au răspuns)
* ONG-uri (22% – multă şi foarte multă încredere, 66% – puţină şi foarte puţină încredere, 12% nu ştiu sau nu au răspuns)
* Guvern (17% – multă şi foarte multă încredere, 82% – puţină şi foarte puţină încredere, 1% nu ştiu sau nu au răspuns)
* Preşedinţie (13% – multă şi foarte multă încredere, 84% – puţină şi foarte puţină încredere, 3% nu ştiu sau nu au răspuns)
* Parlament (13% – multă şi foarte multă încredere, 85% – puţină şi foarte puţină încredere, 2% nu ştiu sau nu au răspuns)
* partide politice (10% – multă şi foarte multă încredere, 88% – puţină şi foarte puţină încredere, 2% nu ştiu sau nu au răspuns).

Potrivit sondajului, cu privire la admiterea României în Schengen – 33% dintre cei chestionaţi cred că ţara noastră mai degrabă nu va fi admisă în spaţiul de liberă circulaţie anul acesta, 27% au răspuns că sigur nu va fi admisă, 19% – mai degrabă da, 8% – sigur da, iar 13% – nu ştiu sau nu au răspuns.

41% dintre români consideră Austria vinovată pentru neaderarea României la Schengen, 21% – Guvernul României, 12 – Consiliul UE, 7% – partidele politice, 14% – altcineva, 5% – nu ştiu sau nu au răspuns.

Majoritatea respondenţilor (59%) au arătat că sunt mai degrabă de acord cu afirmaţia că „statele naţionale trebuie să primească un drept mai mare de decizie”, în timp ce 26% au fost mai degrabă de acord cu afirmaţia „Uniunea Europeană are nevoie de mai multă putere”, iar 4% cred că nu este cazul să se schimbe ceva şi 11% nu ştiu sau nu au răspuns.

Sondajul mai relevă faptul că, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, 31% dintre cei chestionaţi ar vota PSD, 19% – PNL, 18% – AUR, 11% – USR, 5% – SOS România, 4% – UDMR, 4% – PU-SL, 4% – PMP, 2% – Pro România, 2% – alt partid.

Sondajul a fost realizat la nivel naţional în perioada 12-22 septembrie pe un eşantion de 1.008 respondenţi, în vârstă de 18 ani şi peste. Marja maximă de eroare la nivelul întregului eşantion este de +/-3,1% la un nivel de încredere de 95%. Culegerea datelor s-a realizat prin interviu „faţă-în-faţă”, la domiciliul respondenţilor, iar validarea eşantionului pe baza ultimelor date furnizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).