Speranţa de viaţă ar putea creşte în 2030 la 75 ani pentru bărbaţi şi la 82 de ani în cazul femeilor

Adaugă-ne ca sursă preferată

Dacă în anul 1990, speranţa de viaţă la naştere era de 67 de ani pentru bărbaţi şi 73 de ani pentru femei, în 2011 a crescut la 71 de ani pentru bărbaţi şi 78 de ani pentru femei. Pentru anul 2030, analiştii economici ai BCR estimează, pe baza datelor statistice, că speranţa de viaţă la naştere va creşte la 75 de ani pentru bărbaţi şi 82 de ani pentru femei.

„Creşterea speranţei medii de viaţă la naştere (speranţa totală, femei plus bărbaţi – n.r.) la 75 de ani în 2011, de la 70 de ani în 1990, a condus la consolidarea ponderii populaţiei de peste 65 de ani în total populaţie. În 2011, la fiecare persoană de peste 65 de ani existau 5 persoane apte de muncă (15-64 ani), dar mai puţin de o persoană era salariat care plătea contribuţii pentru sistemul public de pensii”, se arată în raportul „Implicaţiile economice ale procesului de îmbătrânire a populaţiei României”, realizat de divizia BCR Cercetare.

Totodată, speranţa de viaţă la 65 de ani era în anul 1990 de 13 ani pentru bărbaţi şi 15 ani pentru femei, nivel care a avansat în anul 2011 la 14 ani în cazul bărbaţilor şi la 18 ani în cazul femeilor.

În anul 2030, analiştii economici BCR se aşteaptă ca speranţa de viaţă la 65 de ani să crească la 17 ani pentru bărbaţi şi 20 de ani pentru femei, ceea ce înseamnă că un român va trăi mai mult după vârsta de pensionare decât în 2011.

„Constat cu bucurie că vom trăi mai mult la pensie decât pensionarii din ziua de azi. În acest sens, populaţia ar trebui să economisească mai mult în perioada activă, astfel încât să aibă o pensie mai lungă şi mai bună. Dacă ne apucăm să economisim la 50 de ani, este mult prea târziu şi trebuie să ţinem cont că statul, orice stat european, va avea tot mai puţine resurse pentru a plăti pensiile”, a declarat, într-o conferinţă de presă, directorul general al BCR Pensii, Lucian Anghel.

La rândul său, economistul BCR Eugen Sinca a recomandat, pe de o parte populaţiei să economisească şi să investească, iar pe de altă parte statului să implice sistemul privat în domeniul sănătăţii, aşa cum s-a întâmplat în sistemul de pensii. Astfel, presiunea asupra sistemului public în ceea ce priveşte sănătatea şi pensiile s-ar putea diminua în următoarele decenii.

El a menţionat că un venit mediu la care un român ar putea economisi este de circa 1.000-1.500 de lei, sub salariul mediu pe economie.