Stadiul fizic al secţiunii 3, Cornetu – Tigveni, a autostrăzii A1 Sibiu – Piteşti, a ajuns la 17,35%

„În prezent, asocierea de constructori italieni şi români (Webuild SPA – Tancrad) lucrează cu 1.000 de muncitori şi 512 utilaje şi echipamente la excavaţii, consolidări, umpluturi şi structuri pe aproximativ 30% din şantier, pe sectoarele unde a primit Autorizaţii de Construire. Extinderea lucrărilor pe întreg şantierul acestui lot depinde de obţinerea Acordului Revizuit de Mediu. Pentru aceasta, constructorii au transmis documentele necesare, iar CNAIR a depus, pe 12 august 2026, documentaţia necesară obţinerii acestui Acord la ANMAP (Agenţia Naţională pentru Mediu şi Arii Protejate)”, a notat şeful companiei de drumuri.

După finalizarea tuturor procedurilor de revizuire a Acordului de Mediu, Ministerul Transporturilor trebuie să elibereze urgent autorizaţiile de construire pe toate sectoarele acestui şantier, în lungime de 37,4 km, unde se vor construi: un tunel, 55 de structuri (viaducte şi poduri) şi două noduri rutiere.

În momentul de faţă, se lucrează la 14 structuri din totalul de 55, unde se execută armare, betonare, cofrare placă de suprabetonare, aşternere hidroizolaţie, asamblare tablier metalic, instalare lise şi aparate de reazem, iar stadiile fizice sunt cuprinse între 51% şi 93%.

La ecoductul Călineşti se lucrează la excavaţii, armare, cofrare, betonare fundaţii şi elevaţii, umpluturi în spaţii înguste şi la hidroizolaţie.

La tunelul Poiana, cel mai lung tunel rutier cu galerie dublă din România (1780 metri), se continuă lucrările pregătitoare pentru platforma pe care se va monta instalaţia TBM (Tunnel Boring Machine).

Contractul pentru construcţia secţiunii Cornetu-Tigveni are o valoare de 5,323 miliarde de lei, fără TVA, şi este finanţat prin Programul Transport (PT).

Secţiunile 2 şi 3 sunt tronsoanele montane cele mai complexe ale Autostrăzii Sibiu – Piteşti (A1), fiind proiectate să traverseze Munţii Carpaţi prin tuneluri şi viaducte.

Autostrada Sibiu – Piteşti, în lungime de 122,11 km, va face parte din Coridorul 4 Pan-european, care tranzitează România de la Est la Vest (între Portul Constanţa şi Punctul de Trecere a Frontierei de la Nădlac).