Starea Uniunii Europene – Ce a spus Ursula von der Leyen în primul discurs în faţa Parlamentului European, din noul mandat

”Lumea de astăzi este necruţătoare. Nu putem să ignorăm dificultăţile zilnice ale cetăţenilor UE, care simt dureros creşterea costului vieţii şi îşi fac griji pentru ziua de mâine. Pur şi simplu nu putem sta cu mâinile în sân şi să aşteptăm ca această furtună să treacă. (…) Acesta trebuie să fie momentul de independenţă a Uniunii Europene, când trebuie să hotărâm în ce fel de societate şi democraţie dorim să trăim”, a spus Ursula von der Leyen în faţa membrilor Parlamentului European, scrie Agerpres.

Şefa executivului comunitar a lansat un apel la unitate şi solidaritate între statele membre UE, subliniind că este important ca Europa trebuie să fie liberă să îşi aleagă parteneriatele şi de a îşi decide propria soartă.

Respectarea statului de drept este o condiţie sine qua non pentru a putea beneficia de fondurile europene, legătură care a fost consolidată, iar în următorul buget multianual al UE se va merge şi mai departe în această privinţă, a declarat miercuri preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în primul său discurs despre starea Uniunii Europene de la realegerea sa la conducerea executivului european.

”Independenţa Europei înseamnă protejarea libertăţilor noastre. Libertatea de a decide, de a te exprima, de a te deplasa pe un întreg continent. Libertatea de vot, de a iubi, de a te ruga, de a trăi într-o Uniune a egalităţii. Democraţia noastră şi statul de drept sunt garanţiile acestor libertăţi. Din acest motiv am depus atâtea eforturi pentru a ne consolida instrumentele şi pentru a accelera punerea în aplicare. Am creat un nou ciclu privind statul de drept, care să asigure detectarea timpurie a problemelor şi soluţionarea lor prin dialog. Este nevoie de un ciclu anual integrat privind statul de drept, cu un ritm comun, jaloane clare şi contribuţii din partea tuturor instituţiilor. Acţiunile noastre trebuie îndreptate asupra eliminării lacunelor existente”, a afirmat Von der Leyen în plenul Parlamentului European.

Ea s-a pronunţat pentru sporirea capacităţilor de monitorizare şi detectare a manipulării informaţiilor şi a dezinformării, anunţând în această privinţă crearea unui centru european pentru rezilienţa democratică, ce va reuni toate cunoştinţele de specialitate şi capacităţile din statele membre şi din ţările învecinate.

Ursula von der Leyen a abordat în discursul său şi situaţia mass-media din Europa, insistând că atunci când media independente sunt desfiinţate sau neutralizate capacitatea UE de a monitoriza corupţia şi de a menţine democraţia este grav slăbită.

”Trebuie să facem mai multe pentru a ne proteja mass-media şi presa independentă. Din acest motiv, vom lansa un nou program de rezilienţă în domeniul mass-mediei, care va sprijini jurnalismul independent şi alfabetizarea mediatică. Dar trebuie să investim şi pentru a aborda unele dintre cauzele profunde ale acestei tendinţe. Astfel, în următorul buget, am propus să sporim semnificativ finanţarea pentru mass-media. Trebuie să permitem totodată investiţiile cu capital privat. Prin urmare, ne vom utiliza instrumentele pentru a sprijini mass-media independentă şi locală. O presă liberă reprezintă coloana vertebrală a oricărei democraţii. Vom sprijini presa europeană să rămână liberă”, a ţinut să sublinieze preşedinta Comisiei.

Pe de altă parte, este esenţial ca UE să arate că democraţia oferă soluţii la preocupările legitime ale oamenilor, acest lucru fiind cel mai vizibil în cazul migraţiei. Legat de acest aspect, Ursula von der Leyen a anunţat că a propus în următorul buget triplarea finanţării pentru gestionarea migraţiei şi a frontierelor.

În plus, UE va trebui să ajungă la un acord rapid cu privire la sistemul comun pentru returnări, în contextul în care doar 20% dintre cei care ar trebui să părăsească Europa fac efectiv acest lucru.

Potrivit şefei executivului UE, Pactul privind migraţia şi azilul – care este ”strict, dar echitabil” – va trebui să fie pus în aplicare pe deplin de îndată ce acesta va intra în vigoare şi va putea funcţiona numai dacă toate părţile implicate îşi vor juca rolul.

”Statele membre din nord şi în egală măsură din sud, din est şi în egală măsură din vest. Se înţelege de la sine că ne vom respecta întotdeauna obligaţiile internaţionale. Dar aici în Europa noi, nu călăuzele şi traficanţii, suntem cei care decidem cine vine şi în ce condiţii. Aceştia câştigă milioane peste milioane de euro din promisiunile lor cinice şi false. De aceea trebuie să le distrugem modelul de afaceri. Deşi cifrele totale sunt în scădere, sunt în continuare prea mulţi cei care îşi propun să traverseze frontierele în mod ilegal sau care mor în încercarea de a face acest lucru”, a explicat preşedinta CE în faţa membrilor legislativului european.

Ea a pledat pentru introducerea unui nou regim de sancţiuni care să vizeze călăuzele şi traficanţii de persoane şi să îngheţe activele acestora, să le limiteze capacitatea de a se deplasa şi să le limiteze câştigurile: ”Introducerea ilegală de persoane este o activitate crudă şi criminală, iar nicio călăuză şi niciun traficant nu pot să rămână nepedepsiţi în Europa”.

Dezbaterea privind starea Uniunii Europene este un moment esenţial pentru responsabilizarea Comisiei Europene faţă de reprezentanţii UE aleşi în mod democratic, promovând o Uniune mai transparentă şi mai democratică. Dezbaterea le permite eurodeputaţilor să examineze activitatea Comisiei Europene şi să contribuie la stabilirea direcţiei politicilor UE.

În acelaşi timp, acest discurs serveşte şi ca instrument de comunicare a priorităţilor Comisiei Europene către opinia publică.

Membrii Parlamentului European i-au adresat miercuri, în timpul discursului privind starea Uniunii Europene, întrebări preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în legătură cu activitatea actualului executiv comunitar şi cu planurile sale.

„În aceste vremuri fără precedent, avem nevoie de claritate şi de hotărâre pentru a duce Europa în direcţia bună. Avem nevoie de o Europă care îşi asumă responsabilitatea pentru propria securitate, facilitează activitatea întreprinderilor şi protejează locurile de muncă. O Europă mai echitabilă şi care apără valorile noastre democratice. Atunci când lumea simte prea des că este în flăcări, cu agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei şi situaţia groaznică din Gaza, acest Parlament îşi doreşte cu ardoare ca Europa să îşi intensifice eforturile cu idei noi şi îndrăzneţe”, a declarat în deschiderea dezbaterii preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola.

„Acesta trebuie să fie momentul independenţei Europei”, a declarat preşedinta CE, Ursula von der Leyen. Europa trebuie să fie în măsură să se ocupe de propria apărare şi securitate, să controleze tehnologiile şi sursele de energie care îi vor alimenta economiile, să decidă în ce fel de societate şi democraţie dorim să trăim şi să fim deschişi către lume.

În ceea ce priveşte Ucraina, Ursula von der Leyen a anunţat că intenţionează să intensifice presiunea asupra Rusiei printr-un al 19-lea pachet de sancţiuni şi o eliminare treptată mai rapidă a combustibililor fosili din Rusia. Comisia Europeană va propune, de asemenea, un program „Qualitative Military Edge” (Supremaţie militară calitativă) pentru a sprijini investiţiile în forţele armate ucrainene şi o iniţiativă „Eastern Flank Watch” pentru a proteja flancul estic şi a oferi Europei capabilităţi strategice independente.

„Europa este pe deplin solidară cu Polonia”, a afirmat aceasta cu privire la încălcarea „nesăbuită şi fără precedent” a spaţiului aerian al Poloniei şi al Europei de către dronele ruseşti.

Referitor la războiul din Gaza, Ursula von der Leyen a afirmat că „foametea provocată de om nu poate fi niciodată o armă de război. De dragul copiilor, de dragul umanităţii – acest lucru trebuie să înceteze”. Ea a anunţat intenţia Comisiei Europene de a „suspenda sprijinul nostru bilateral pentru Israel”, de a propune sancţiuni împotriva miniştrilor extremişti şi a coloniştilor violenţi şi de a impune o suspendare parţială a Acordului de asociere privind aspectele legate de comerţ. Obiectivul Europei trebuie să fie „o securitate reală pentru Israel şi un prezent şi un viitor sigur pentru toţi palestinienii. Aceasta înseamnă că ostaticii trebuie eliberaţi”, a subliniat ea.

Preşedinta von der Leyen a subliniat că o monedă euro digitală şi uniunea economiilor şi a investiţiilor vor facilita dezvoltarea competitivităţii şi a pieţei unice atât pentru întreprinderi, cât şi pentru consumatori. Ea a anunţat un fond „Scale-up Europe” în valoare de mai multe miliarde de euro pentru a face investiţii majore în întreprinderi tinere, cu creştere rapidă, în domenii tehnologice critice, un pachet de stimulare a producţiei de baterii în Europa, un act legislativ privind locurile de muncă de calitate şi o strategie europeană de combatere a sărăciei pentru a contribui la eradicarea sărăciei până în 2050.

În intervenţia sa, liderul grupului Partidului Popular European, Manfred Weber, a mulţumit Comisiei pentru rezultatele obţinute în mai multe domenii, de la reducerea birocraţiei până la consolidarea apărării UE şi reducerea migraţiei ilegale. El a promis să sprijine în continuare activitatea Comisiei prin sprijinirea acordurilor comerciale UE-SUA şi Mercosur, atunci când alternativa ar fi un război comercial.

„Unde este Europa?” a întrebat lidera grupului S&D, Iratxe Garcia Perez, care a adăugat că urgenţa şi unitatea nu pot înlocui ambiţia Europei şi promovarea propriilor interese. Eurodeputata spaniolă a criticat acordul comercial „neloial şi inacceptabil” cu SUA şi a declarat că este hotărâtă să îl modifice. „Şi unde este Europa când Gaza moare?”, a adăugat ea, afirmând că suspendarea propusă a cooperării cu Israelul vine prea târziu.

Liderul grupului ‘Patrioţi pentru Europa’ (PfE), Jordan Bardella, a criticat sprijinul arătat de preşedinta CE pentru acordul de liber schimb cu Mercosur. El a denunţat propunerea UE de a reduce tarifele pentru vehiculele chineze, precum şi normele privind piaţa energiei care nu ţin seama de avantajul nuclear cu costuri reduse al Franţei. Criticile lui Bardella au vizat, de asemenea, acordul comercial cu SUA, despre care a spus că sacrifică industrii-cheie franceze – apărare, vin, bunuri de lux şi produse farmaceutice – în timp ce naţiunile mai mici obţin acorduri mai bune.

Co-preşedintele grupului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR) Nicola Procaccini a declarat că Europa „trebuie să ne consolideze valorile, economia şi aliaţii”, adăugând că grupul său sprijină acordul tarifar cu SUA „pentru că este mai bun decât un război comercial între aliaţi care au nevoie unii de alţii”. Procaccini a spus că Pactul verde „este în prezent un obstacol prea mare pentru competitivitatea europeană” şi a salutat propunerile recente privind politica în domeniul migraţiei, solicitând ca returnările să devină o practică eficace.

În numele grupului Renew, Valerie Hayer a avertizat că UE pierde încrederea europenilor pentru că a devenit prea slabă pentru a-i apăra. Eurodeputata franceză s-a pronunţat pentru o Uniune Europeană mai integrată, suverană şi federală şi a avertizat că UE se confruntă cu un război cultural existenţial, care ameninţă modul de viaţă european, libertăţile popoarelor sale şi independenţa acestora.

Ea a solicitat acţiuni mai practice privind Scutul democraţiei şi competitivitatea, precum şi privind combaterea beligeranţei Rusiei şi Israelului.

Reprezentant al grupului Verzilor, Bas Eickhout a solicitat Europei „să înceteze să gândească ca o piaţă şi să înceapă să gândească ca o putere”. Securitatea înseamnă, de asemenea, luarea de măsuri privind schimbările climatice, potrivit lui Eickhout, care a solicitat investiţii în sursele regenerabile de energie europene şi în alte industrii pentru a combate autocraţii, dar şi în locuri de muncă, educaţie, infrastructură şi inovare ecologică, pentru a îmbunătăţi competitivitatea europeană.

Eurodeputatul german Martin Schirdewan, din grupul Stângii, a calificat acordul comercial cu SUA drept o „capitulare totală”. El a legat politicile de liber schimb de creşterea sărăciei, de pierderea locurilor de muncă şi de creşterea costurilor, cu miliarde investite în militarizare, alături de „reduceri brutale” ale pensiilor şi bunăstării. În plus, Schirdewan a criticat tăcerea UE cu privire la ceea ce el a numit criza umanitară şi crimele de război comise de armata israeliană în Fâşia Gaza, acuzând-o de standarde duble în politica externă şi de faptul că nu a jucat un rol semnificativ în instaurarea păcii.

Din partea grupului Europa Naţiunilor Suverane, Rene Aust a declarat că, deşi pieţele sunt în creştere peste tot în lume, Europa rămâne în urmă din cauza lipsei de libertate antreprenorială. Eurodeputatul a criticat, de asemenea, politica privind migraţia drept cauză pentru creşterea violenţei, agravarea fenomenului bandelor infracţionale şi problemele referitoare la siguranţa femeilor în Europa.