Statele din Europa de Est, cele mai vulnerabile la turbulenţele provocate de Brexit

Economica.net
14 07. 2016
harta_europa_de_est_01073300

Muncitorii, începând cu Bulgaria până la statele baltice, au plecat în grup spre Marea Britanie, după ce au obţinut dreptul de liberă circulaţie în Uniunea Europeană. Fondurile de dezvoltare ale UE au ajutat la construcţia de autostrăzi şi poduri în Polonia, iar exporturile au beneficiat de pe urma comerţului liber. Incertitudinile care au afectat continentul de când alegătorii britanici au votat în favoarea ieşirii ţării din UE au pus în pericol toate acestea. Pe fondul incertitudinilor privind soarta celor 1,5 milioane de cetăţeni est-europeni care trăiesc în Regatul Unit, bugetul UE şi reglementările comerciale, a devenit clar care sunt statele care se confruntă cu cele mai mari riscuri.

‘Lituania, Letonia, Ungaria şi Polonia sunt cele mai expuse dacă Marea Britanie pleacă din UE, din cauza nivelului ridicat al populaţiilor migrante, al banilor trimişi acasă, al legăturilor comerciale şi a importanţei fondurilor UE pentru finanţarea investiţiilor’, susţine analistul Aarti Sakhuja, de la agenţia de evaluare financiară Standard & Poor’s.

Ademeniţi de salariile mai mari şi rata scăzută a şomajului, polonezii şi românii reprezintă cel mai ridicat procentaj de imigranţi est-europeni în Marea Britanie. Muncitorii din Polonia, cel mai mare stat din Est membru al UE, cu o populaţie de 38 de milioane de locuitori, au început să sosească în Regatul Unit după ce ţara lor a intrat în UE, în 2004, în timp ce românii au obţinut drept de muncă abia în 2014.

În timp ce polonezii trimit acasă majoritatea banilor, aproximativ 1,2 miliarde de dolari pe an, cifra reprezintă un procentaj scăzut din economia ţării, de 471 miliarde de dolari. Banii trimişi acasă sunt o problemă mai mare pentru ţări ca Letonia, unde valoarea economiei este mai puţin de o zecime faţă de cea a Poloniei.

În privinţa comerţului, Cehia şi Letonia trimit cele mai multe exporturi către Marea Britanie – aproximativ 4% fiecare – estimează S&P. Un şoc prin acest canal nu va fi probabil dur, regiunea fiind dependentă în mare parte de alte legături comerciale cu UE, susţin analiştii de la Erste Group Bank AG, care avertizează că impactul negativ cel mai semnificativ asupra creşterii din Europa Centrală şi de Est nu va veni în urma deteriorării relaţiilor comerciale directe cu Regatul Unit.

Valoarea fondurilor de dezvoltare este în final necunoscută. Cu 114,7 miliarde de euro (127,4 miliarde de dolari) distribuiţi sub formă de subvenţii din bugetul UE pentru perioada 2014 – 2020, Polonia se confruntă cu cele mai mari pericole, deşi Marea Britanie nu va opri plăţile până când nu va finaliza ieşirea din UE, care va dura cel puţin doi ani. Chiar şi aşa, Londra ar putea fi nevoită să contribuie cu fonduri pentru a-şi menţine accesul la piaţa unică a UE.

Ostilitatea faţă de UE din partea unor state, precum Polonia şi Ungaria, care s-a intensificat de la referendumul din Marea Britanie, subliniază de asemenea riscurile care ar putea apărea.

Un argument cheie pe termen lung este dacă UE va reduce finanţarea către regiune după 2020. Reducerea fondurilor structurale şi de coeziune ar putea fi substanţială, în special dacă principalii beneficiari vor adopta o poziţie mai dură faţă de tendinţa din regiune, concluzionează Sakhuja.