Statele membre au aprobat ajutorul de 10,05 milioane de euro pentru fermierii români. Urmează un al doilea pachet de sprijin, de 75 de milioane de euro, pentru toate statele membre afectate de coridorul de solidaritate cu Ucraina

Statele membre au aprobat astăzi, în cadrul reuniunii tehnice ce a precedat Consiliul Agricultură şi Pescuit din 20 martie, ca România , Polonia și Bulgaria să primească în total 56,3 milioane de euro din rezerva de criză pentru a sprijini fermierii. Din această sumă, România va primi 10,05 milioane de euro, Polonia a primit 29,5 milioane de euro și Bulgaria 16,75 de milioane de euro.

Toate statele au posibilitatea de a dubla suma din fonduri națioanle, ministrul Petre Daea anunțând anterior ca acesta va fi cazul României.

Totodată, potrivit deciziei de astăzi, Comisia va începe imediat să lucreze la un al doilea pachet de sprijin ce se va ridica cel mai probabil la aproximativ 75 de milioane de euro.Al doilea pachet va fi destinat, cel mai probabil, tuturor statelor membre  afectate de războiul din Ucraina, criteriile de alocare a sumelor urmând a fi stabilite în perioada următoare. Tot în săptămânile care urmează Comsiia va stabili și criteriile pe care trebuie să le îndeplinească fermierii pentru a primi compensațiile.

Al doilea pachet va fi propus ca un amendament la primul pachet adoptat azi, urmându-se aproximativ aceleași proceduri – strângerea datelor de la statelor membre, analiza situației,înaintarea unei propuneri din partea Comisiei după care votul statelor membre care ar putea avea loc, cel mai probabil în a doua parte a lui aprilie.

„Vrem să ne asigurăm că fermierii europeni vor primi suportul financiar înainte de finalul lui septembrie, pentru ca banii să fie alocați din rezerva din 2023”, au spus surse din Comisia Europeană.

Potrivit acestora, se lucrează la definirea obiectivelor și criteriilor ce vor fi folosite pentru a împărți banii din cel de al doilea pachet de sprjin din rezerva de criză. Acestea vor fi diferite față de cele folosite pentru primul pachet financiar, având în vedere că obiectivul este diferit.

Pentru cine vor fi cei 10,05 milioane de euro

Urmare a votului de astăzi, Comisia va lansa procedurile de adopție, printre care și publicarea deciziei în Monitorul Ofiacial al UE, cel mai probabil în prima parte a lui aprilie. Ulterior, statele membre vor trebui să stabilească categoriile de fermieri care vor beneficia de sprijin.

Din informațiile noastre, suma considerată derizorie alocată României nu s-a datorat, după cum a precizat ministrul Petre Daea, faptului că nu au existat întâlniri între experții Comisiei și cei ai României, sau faptului că s-au raportat insuficiente date, ci obiectivului acestui ajutor – Comisia a avut drept scop să ajute un număr limitat de fermieri care nu au mai putut opera în mod normal din cauza situației din Ucraina, care nu au mai putut recolta și nu și-au mai putut marcheta produsele din cauza faptului că nu au mai avut spații de stocare – acestea fiind pline de marfa nevândută din cauza importrilor din Ucraina.

„Nu cred că acesta a fost cazul niciunui fermier din România sau din Ungaria. Este o măsură foarte targetată , iar unele state membre au considerat că ar fi nevoie de sprijin pentru o categorie mai mare de fermieri. Însă, în primul pachet de sprijin, am vrut să adresăm doa acei fermieri care au cel mai mult nevoie de sprijin. Acum ( prin al doilea pachet financiar. n.red) lărgim scopul. Dacă România nu a fost afectată de stocurile mari, nu înseamnă că fermierii români nu au suferit pierderi- dar în acest prim pachet am vrut să îi targetăm doar pe cei care au avut producții bune anul trecut pe care nu le-au putut valorifica din cauza importurilor. Prin al doilea pachet vor fi mai mulți fermieri care vor beneficia de suport financiar public,  legat de impactul culoarelor de solidaritate”, spun surse din Comisie.

Amintim că în data de 20 martie, Comisia a decis să recurgă la o parte din rezerva de criză deblocând o sumă de 56,3 milioane de euro pentru a sprijini fermierii din Polonia, România şi Bulgaria afectați de creşterea importurilor de cereale şi oleaginoase din Ucraina.

România a primit doar 10,05 milioane de euro, sumă considerată insuficientă atât de fermierii locali cât și de autoritățile din România.

Ministrul Agriculturii Petre Daea, declara pe 21 martie, după reuniunea Consiliului de la Bruxelles, că suma de 10 milioane de euro alocată României pentru spijinirea fermierilor afectaţi de afluxul de cereale din Ucraina este derizorie, precizând că a cerut comisarului pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski, reanalizarea formulei de calcul.

De asemenea, Asociaţia Forţa Fermierilor (AFF) a anunţat miercuri că reprezentanţii săi se află la Bruxelles pentru a trage un semnal de alarmă în faţa Comisiei Europene şi Parlamentului European cu privire la situaţia grea în care se află reprezentanţii sectorului agroalimentar din România.

Pierderi de 45,8 milioane de euro  

Fermierii europeni din statele membre vecine Ucrainei au pierdut din cauza prețurilor de dumping ale mărfii ucrainene un total de 417 milioane de euro, din care 45,8 milioane de euro au pierdut doar fermerii români, potrivit calculelor Comisie Europene făcute publice de ministrul Agriculturii Petre Daea.

„Al doilea element de analiză a Comisie a avut în vedere valoarea pierderii aferente producției calculate pe seama diferențelor de preț între prețul mediu național și prețurile locale din  zonele afectate, respectiv NE- NV și S-E. Comisia a calculat că, pentru grâu, porumb și semințe de floarea-soarelui, pierderea ca urmare a prețurilor este de 45,84 de milioane de euro, din care însă a recunosc în final doar piererea la porumb de 20,1 miliaone de euro, fără a cunoaște elementele de calcul care au determinat acest nivel”, a declarat Daea.

În legătura cu metodologia de calcul care a stat la baza sumelor pe care Bruxelles-ul a anunțat că le va plăti celor trei state membre, Daea susține că aceasta este una care dezavantajează România pentru ca ia în calcul stocurile dintr-un an agricol foarte slab, cu producții extrem de mici la grâu și porumb.

„Situația analizată de Comisie nu este elocventă din cauza producției mici din 2022 care a fost un an atipic. Comparațiile ar trebui făcute luând în calcul ieșirile la export. Spre exemplu, anul trecut România  exporta peste 4 milioane de tone de grâu, iar acum doar 2 miliaone. Restul este în magazii”.

Potrivit lui Daea, Comisia a folosit drept criteriu nivelul stocurilor de la finalul anului trecut comparativ cu media stocurilor din ultimii 5 ani pornind de la premisa că, dacă există stocuri mai mari acum, înseamnă că există o presiune a acestora ceae ce crează probleme în statele respective.

Astfel, s-a ajuns la concluzia că România are stocuri de grâu cu 9% mai mici față de media ultimilor cinci ani, respectiv 5,8 mii  de tone, stocul de porumb este cu 59% mai mic față de media ultimilor cinci ani, respectiv 4,8 mii tone, iar stocurile de semințe de floarea-soarelui sunt cu 2% mai mici decât media ultimilor cinci ani.

„În filozofia Comisiei au fost despăgubite doar statele unde stocurile au înregistrat o diferență de peste 20% față de media ultimilor cinci ani. Iar în cazul României nu există această diferență”, a mai spus Daea.

Acesta a anunțat că Guvernul va sprijini producătorii agricoli cu dublul sumei oferită de Comisia Europeană, după cum este permis statelor membre în acest caz.

Stirea se actualizează