Statul îi recrutează și îi pregătește, marile companii îi atrag după câțiva ani. DNSC: ”Anul acesta am reușit să atragem mulți studenți. Există o competiție foarte mare în securitatea cibernetică”

Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) încearcă să atragă tineri încă din universități pentru a acoperi nevoia de specialiști, însă se confruntă ulterior cu o competiție puternică din partea marilor companii de tehnologie și consultanță.

După doi-trei ani în care acumulează experiență, oamenii ajung să primească oferte din mediul privat, a explicat Sebastian-Dan Naste, expert în securitate cibernetică și Data Protection Officer (DPO) în cadrul DNSC, la conferința Impact SEE 2026, care a avut loc recent la București.

„Vedem, de asemenea, că există o competiție foarte mare în domeniul securității cibernetice între autoritățile publice și companiile care activează în acest sector”, a spus Naste.

DNSC încearcă să reducă această problemă prin recrutarea oamenilor încă de la începutul carierei. Instituția a mers anul acesta direct către universități și a atras peste 40 de studenți care urmează să lucreze în diferite departamente alături de specialiștii săi.

„Cu toate acestea, anul acesta am reușit să atragem mulți studenți, peste 40. Am mers în universități, iar studenții ni se vor alătura și vor lucra alături de noi în diferite departamente, pentru a aduce idei noi, idei inovatoare și pentru a lucra împreună cu experții”, a explicat reprezentantul DNSC.

Atragerea tinerilor reprezintă însă doar prima parte a problemei. Dificultatea pentru instituțiile publice apare odată ce aceștia acumulează experiență și devin mai valoroși pe piața muncii.

Naste spune că după numai câțiva ani aceștia încep să primească oferte de la companii mari de tehnologie și consultanță.

„Este foarte dificil după doi-trei ani. Primesc oferte de angajare de la marile companii de tehnologie, de la companiile de consultanță. Așa că este un joc dificil”, a spus acesta.

Instituția recrutează în acest moment pentru 54 de posturi, toate scoase la concurs de la începutul lunii, atât pentru tineri absolvenți fără experiență anterioară, cât și pentru diverse niveluri de senioritate.

Un deficit de circa un milion de specialiști în Europa

Problema nu este specifică României. Potrivit cifrelor prezentate de reprezentantul DNSC, deficitul de personal din securitatea cibernetică ajunge la aproximativ un milion de oameni la nivelul Uniunii Europene.

Mai mult, utilizarea tot mai extinsă a inteligenței artificiale nu pare să elimine nevoia de oameni din domeniu.

„Cred că în prezent unele estimări indică faptul că este nevoie de un milion de specialiști la nivelul Uniunii Europene, chiar dacă începem să folosim din ce în ce mai mult inteligența artificială. Așadar, există un deficit uriaș de competențe”, a adăugat Naste.

Dimensiunea acestui deficit determină instituțiile europene să se apropie de universități și să susțină programe prin care mai mulți tineri să intre în domeniu. O altă direcție este atragerea mai multor femei către profesiile din securitatea cibernetică.

„Tocmai de aceea există diferite instituții la nivel european care merg către universități și lansează programe educaționale foarte interesante, inclusiv inițiative dedicate femeilor în tehnologie, pentru că avem nevoie de mai multe femei și în securitatea cibernetică”, a mai spus reprezentantul DNSC.

Prezent la eveniment, Bledar Kazia reprezentantul Autorității Naționale pentru Securitate Cibernetică din Albania, a descris o situație similară: instituțiile investesc în pregătirea oamenilor, dar ulterior trebuie să concureze pentru ei cu sectorul privat și cu angajatori din alte țări.

În cazul Albaniei, Kazia spune că deficitul a ajuns la aproximativ 365 de specialiști în securitate cibernetică numai în primele șase luni ale acestui an.

„Cred că majoritatea țărilor din Europa sau chiar din întreaga lume se confruntă cu o lipsă de oameni atunci când vine vorba despre securitatea cibernetică. Nu cred că este o problemă politică. Cred că are legătură cu faptul că ne aflăm într-o perioadă critică, mai ales odată cu inteligența artificială, și este foarte dificil să acoperim acest deficit de resurse. De exemplu, numai în primele șase luni ale acestui an am avut un deficit de aproximativ 365 de experți în securitate cibernetică”, a spus Kazia.

La fel ca DNSC în România, autoritatea albaneză încearcă să recruteze oameni inclusiv prin colaborarea cu universitățile. Problema apare însă după formarea specialiștilor, când aceștia pot alege între ofertele locale și cele venite din economii cu salarii mai mari.

„Ceea ce facem este să comunicăm cu universitățile pentru a găsi astfel de specialiști, dar, într-un fel, experții și oamenii sunt liberi să lucreze oriunde doresc. Cred că și în Balcani există specialiști în securitate cibernetică, îi pregătim, încercăm într-un fel să îi păstrăm în țările noastre, dar primesc oferte din străinătate, din UE, din SUA sau din alte țări”, a explicat reprezentantul autorității albaneze.

În opinia sa, una dintre dificultățile majore pentru administrațiile publice din regiune este tocmai diferența față de posibilitățile financiare ale companiilor private.

„Suntem pe o piață deschisă și nu cred că sunt foarte multe lucruri pe care le putem face, pentru că nu putem concura cu sectorul privat. Așa că, într-un fel, este un cerc fără sfârșit, iar oamenii sunt liberi să meargă oriunde doresc. Este o problemă a globalizării, nu una politică”, a spus Kazia.