Statul s-a împrumutat din nou de la bănci. 578 mil. lei, azi, 31 august 2026 – Cheltuielile cu dobânzile au depăşit 40 de miliarde de lei în primele şapte luni din 2026

Adaugă-ne ca sursă preferată

Valoarea nominală a emisiunii a fost de 500 milioane de lei, iar băncile au subscris 1,3 miliarde lei, scrie Agerpres.

Marţi este programată o licitaţie suplimentară prin care statul vrea să atragă încă 86,7 milioane de lei la randamentul stabilit luni pentru obligaţiuni.

Ministerul Finanţelor (MF) a planificat, în luna august 2026, împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 7,2 miliarde de lei, la care se poate adăuga 15% din valoarea nominală adjudecată la licitaţiile de referinţă, în cadrul sesiunilor suplimentare de oferte necompetitive organizate exclusiv pentru instrumentele de tip benchmark.

Suma de 7,2 miliarde lei prevăzută în prospectele de emisiune a certificatelor de trezorerie cu discont şi a obligaţiunilor de stat de tip benchmark este cu 1,3 miliarde lei mai mică faţă de cea care a fost programată în luna iulie 2026, de 8,5 miliarde de lei, şi va fi destinată refinanţării şi rambursării anticipate a datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat.

Nazare: Dobânzile au depășit 40 de miliarde de lei în primele șapte luni, una dintre facturile dezechilibrelor acumulate în ultimii ani

Cheltuielile cu dobânzile au depășit 40 de miliarde de lei în primele șapte luni ale anului, una dintre ‘facturile dezechilibrelor acumulate în ultimii ani’, iar corecția bugetară trebuie continuată pentru reducerea presiunii asupra costurilor de finanțare, susține ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare.

‘Deficitul bugetar la 7 luni coboară la 2,34% din PIB – cu 28,36 miliarde de lei mai puțin decât anul trecut. Execuția bugetară pe primele 7 luni confirmă menținerea direcției de reducere a deficitului: de la 3,99% din PIB în aceeași perioadă din 2025 la 2,34% în acest an. În termeni nominali, deficitul este cu 37% mai mic. Important este și cum facem această ajustare. Veniturile au crescut cu 11,2%, în timp ce cheltuielile totale au avansat cu 2,9%. Cheltuielile de personal sunt cu 4,06 miliarde de lei mai mici, iar investițiile au ajuns la 76,51 miliarde de lei, cu aproape 15 miliarde peste nivelul de anul trecut. Peste 71% din investiții sunt susținute din fonduri europene și PNRR’, a scris Nazare, pe pagina sa de Facebook.

Potrivit acestuia, în primele șapte luni au continuat și rambursările de TVA către companii.

‘Am continuat, în același timp, rambursările de TVA către companii: peste 20,4 miliarde de lei în primele șapte luni. Reducerea deficitului nu trebuie făcută blocând investițiile sau afectând lichiditatea companiilor’, a subliniat ministrul.

Nazare a atras atenția asupra costurilor ridicate de finanțare.

‘Aceste rezultate arată că disciplina bugetară și investițiile nu sunt obiective incompatibile. Dar aceasta nu înseamnă că problema deficitului este rezolvată. Dobânzile au depășit deja 40 de miliarde de lei în șapte luni. Aceasta este una dintre facturile dezechilibrelor acumulate în ultimii ani și unul dintre motivele pentru care trebuie să continuăm corecția. Cu cât deficitul și necesarul de finanțare se reduc, cu atât putem reduce în timp presiunea asupra costurilor de finanțare’, a afirmat el.

Ministrul Finanțelor a precizat că, din august, baza de comparație se va schimba, odată cu anualizarea efectelor măsurilor adoptate în vara anului 2025.

‘Trebuie, de asemenea, să citim corect evoluția execuțiilor bugetare în lunile care urmează. Din august vom vedea anualizarea efectelor măsurilor adoptate în vara lui 2025, astfel că baza de comparație se schimbă, iar diferențele față de anul trecut se vor reduce în mod firesc. În continuare, testul nu mai este doar comparația cu 2025, ci menținerea execuției în profilul bugetar și pe traiectoria necesară pentru atingerea țintei de deficit pe întregul an’, a adăugat Nazare.

Potrivit acestuia, în perioada următoare trebuie să transformăm această stabilizare într-o corecție structurală.

‘Ceea ce vedem la momentul actual este o schimbare clară de direcție în managementul banilor publici. În perioada următoare trebuie să transformăm această stabilizare într-o corecție structurală, printr-o disciplină solidă a cheltuielilor, o politică salarială predictibilă, absorbția accelerată a fondurilor europene și prioritizarea investițiilor’, a adăugat ministrul.

Acesta a făcut referire și la viitoarea evaluare a agenției S&P.

‘Urmează un nou test important pentru România în perioada următoare – evaluarea agenției S&P. Rezultatele execuției sunt un argument important în dialogul cu agențiile de rating, dar nu sunt un motiv de relaxare. Piețele și investitorii analizează atent capacitatea României de a păstra direcția și de a construi un buget credibil pentru 2027. Credibilitatea fiscală se construiește greu și se poate pierde rapid. De aceea, responsabilitatea rămâne obligatorie. Într-o perioadă în care costurile de finanțare rămân ridicate, fiecare pas prin care reducem deficitul într-un mod credibil contează pentru noi toți, pentru companii și pentru întreaga economie’, a mai scris Nazare.

Deficitul bugetar a scăzut cu 28,36 miliarde de lei, în primele şapte luni din 2026, până la la 2,34% din PIB – date oficiale de la Ministerul Finanţelor

Execuția bugetului general consolidat pe primele șapte luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit de 48,08 miliarde de lei, cu 28,36 miliarde de lei mai mic față de deficitul de 76,44 miliarde de lei înregistrat în aceeași perioadă a anului 2025, o reducere nominală de 37%., potrivit datelor publicate luni de Ministerul Finanțelor.

Ca pondere în PIB, acesta a coborât de la 3,99% la 2,34%, o îmbunătățire de 1,65 puncte procentuale. Evoluția confirmă continuarea procesului de consolidare fiscal-bugetară, susținut de creșterea veniturilor și de menținerea unui ritm moderat al cheltuielilor publice, scrie Agerpres.

Veniturile bugetare au crescut cu 11,2%, în timp ce cheltuielile totale au avansat cu doar 2,9%. În același timp, investițiile au continuat să crească. Astfel, reducerea deficitului nu s-a făcut prin oprirea investițiilor, ci printr-un control mai bun al cheltuielilor curente și prin creșterea veniturilor, subliniază MF.

‘Datele la șapte luni arată că menținem consecvent trendul de reducere a deficitului bugetar și stabilizare a finanțelor publice. Reducerea cu 1,65 puncte procentuale a deficitului este dovada unei gestiuni echilibrate, în care responsabilitatea fiscală se îmbină cu sprijinul direct pentru economie. Am continuat fără întrerupere rambursările de TVA, restituind peste 20,4 miliarde de lei companiilor pentru a le asigura lichiditatea necesară, și am direcționat resursele cu prioritate către marii piloni de dezvoltare, unde investițiile din fonduri europene și PNRR au înregistrat un avans de peste 60%. Pe măsură ce consolidăm această bază mai sănătoasă a finanțelor publice, următorul pas este să transformăm stabilizarea în creștere economică sănătoasă și sustenabilă.’, a declarat ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare.

Potrivit MF, veniturile totale au însumat 412,31 miliarde lei în primele șapte luni ale anului 2026, în creștere cu 11,2% (an/an). Exprimate ca pondere în PIB veniturile totale au avansat cu 0,71 puncte procentuale, susținute atât de veniturile fiscale – cu precădere TVA și impozite și taxe pe proprietate, cât și de fondurile europene. Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 38,34 miliarde lei, înregistrând o creștere de 8,6% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (19,5%), pe seama unor distribuiri concentrate în decembrie 2025, în contextul modificărilor legislative privind impozitarea acestora. O evoluție însemnată a fost înregistrată și în cazul încasărilor aferente Declarației unice (19,7%). Creșterea veniturilor din impozitul pe salarii (+5,2%) – peste dinamica fondului de salarii din economie (2,9%), a fost influențată de efectul de bază generat de eliminarea, începând cu 1 ianuarie 2025, a facilităților fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator.

Contribuțiile de asigurări au înregistrat 129,14 miliarde lei, în creștere cu 6,7% (an/an), peste dinamica fondului de salarii din economie. Evoluția acestor încasări reflectă extinderea bazei de impozitare reglementată prin Legea nr. 141/2025, precum și încasările aferente Declarației unice.

Încasările din impozitul pe profit au însumat 28,35 miliarde lei, consemnând o creștere de 8,3% (an/an), susținută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenții economici (11,5%, an/an).

Încasările nete din TVA au înregistrat 88,55 miliarde lei, în creștere cu 26,5% (an/an). Dinamica a fost influențată de avansul încasărilor brute din TVA (21,7% an/an), pe fondul modificărilor cotelor de TVA, prevăzute de Legea nr. 141/2025, concomitent cu majorarea restituirilor de TVA (+4,6%), față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (20,48 miliarde. lei în ianuarie-iulie 2026, comparativ cu 19,59 miliarde lei în ianuarie-iulie 2025).

Veniturile din accize au însumat 28,37 miliarde lei, consemnând o creștere de 6,4% (an/an), susținută de avansul încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+10,9% an/an). Evoluția lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.

Veniturile nefiscale au însumat 31,15 miliarde lei, consemnând o contracție de 10,3%, influențată parțial și de încasările suplimentare din perioada similară a anului 2025 – venituri din ajutoare de stat recuperate, de 1,6 miliarde lei (Legea nr. 9/2025).

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 37,28 miliarde lei, în creștere cu 30,3% (an/an).

Pe de altă parte, cheltuielile totale, în sumă de 460,39 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 2,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile în primele șapte luni ale anului 2026 au înregistrat o scădere cu 0,9 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2025, de la 23,3% din PIB la 22,4% din PIB.

Cheltuielile de personal au însumat 95,67 miliarde lei, în scădere cu 4,06 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului precedent pe fondul reducerilor unor sporuri pentru unele categorii de personal bugetar, precum și a măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale în perioada 2025-2026. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 4,7% din PIB, cu 0,5 puncte procentuale mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 59,6 miliarde lei, în creștere cu 11,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, creștere determinată de plăți mai mari în domeniul sănătății, iar cele cu dobânzile de 40,12 miliarde lei, cu 8,41 miliarde lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile cu dobânzile reprezintă un nivel de 2,% din PIB.

Totodată, cheltuielile cu asistența socială au fost de 146,59 miliarde lei în scădere cu 0,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de măsurile luate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe cele șapte luni ale anului 2026, au fost în sumă de 149,54 milioane lei.

Cheltuielile cu subvențiile au fost de 7,51 miliarde lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători, sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (209,72 milioane lei).

Alte cheltuieli au fost de 8,4 miliarde lei, în scădere cu 2,69 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de măsurile luate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugere. Aceste cheltuieli conțin în principal burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile și sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.

Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au fost de 45,88 miliarde lei care cuprind proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 și cadrului 2021-2027, inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii, din fondul de modernizare, precum și proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în creștere cu 14,83 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului trecut, respectiv de la 61,68 miliarde lei la 76,51 miliarde lei, din care 71,05% reprezintă valoarea plăților pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, finanțate din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR, precum și cele finanțate din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR.

De asemenea, valoarea plăților pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, finanțate din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR, precum și cele finanțate din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR pe primele șapte luni este cu 20,40 miliarde lei, respectiv cu 60,08%, mai mult decât aceeași perioadă a anului precedent, compensând investițiile finanțate din fonduri naționale unde se înregistrează o scădere datorată caracterului excepțional al plăților efectuate la începutul anului 2025, când au fost achitate obligații restante aferente unor programe naționale de investiții, contribuția statului la capitalul social al Societății Carpatica Feroviar România – S.A., precum și alte plăți în domeniul apărării.