Stocul de spații de retail modern va depăși în acest an 4,5 milioane metri pătrați, stabilind un nou record pentru România – sondaj BNR

Riscul reducerii rapide a încrederii investitorilor în economiile emergente în contextul evoluțiilor externe și/sau interne își păstrează locul în clasament pe poziția 6 din 11, plasându-se ca un risc moderat, în urma sondajului BNR.

Probabilitatea de apariție și impactul potențial asupra sistemului financiar sunt sub medie, în timp ce capacitatea de gestionare este relativ ușoară. Banca Centrală Europeană a început reducerea dobanzilor în iunie 2024, iar Rezerva Federală în toamna anului 2024, în condițiile scăderii inflației și a unei creșteri economice fragile în Europa și SUA.

Riscul asociat evoluțiilor din piața imobiliară comercială a coborât o poziție pe locul șapte în harta riscurilor. Probabilitatea de apariție și impactul potențial asupra sistemului financiar sunt sub medie, în timp ce capacitatea de gestionare este relativ ușoară.

România își menține poziția de piață atractivă pe zona comercială, dispunând de avantaje relevante pentru investitori, cum ar fi: o putere de cumpărare în creștere, un ritm susținut de consum în sectorul retail, un apetit constant pentru afaceri noi, și o rată de neocupare a spațiilor existente scazută.

Stocul de spații de retail modern va depăși în acest an 4,5 milioane de metri pătrați, stabilind un nou record pentru România. Piața spațiilor de birouri este însă în stagnare; fără modificări majore, cu creșteri ușoare de chirii și un grad de neocupare de aproximativ 15 la sută la nivel național.

În România au fost vandute, în primul semestru al anului 2024, circa 77 200 de unități individuale. Spre comparație, în perioada similară a anului trecut, au fost vândute 66 500 de unități individuale, conform datelor publicate de ANCPI. De asemenea, instituțiile de credit menționează faptul că avansul cererii a influențat majorarea prețului de vânzare.

Riscul de intensificare a legăturii dintre sectorul bancar și sectorul public atât datorită expunerilor directe (de ex.: titluri de stat, credite acordate administrațiilor centrale și locale), cât și indirecte (de ex.: creditele „Prima Casă“) rămâne pe locul 9 din 11. Ponderea titlurilor de stat deținute de sectorul bancar în activele totale este cea mai ridicată la nivelul UE.

Ultimul pe harta riscurilor este riscul climatic, reprezentând o preocupare pe termen lung pentru bănci. Probabilitatea de apariție și impactul potențial asupra sistemului financiar sunt sub medie, iar capacitatea de gestionare este relativ ușoară.

Riscurile climatice devin tot mai relevante atât din perspectiva riscurilor fizice (seceta care afectează companiile din domeniul agricol), cât și prin prisma riscurilor de tranziție (instituțiile de credit preferă finanțarea proiectelor cu impact redus asupra mediului, iar companiile cu o amprentă de carbon ridicată fără planuri și măsuri concrete de reducere a acesteia vor găsi mai greu finanțare).