Strategia de investiții a Nuclearelectrica până în 2025: Opt obiective, în valoare totală de 2,3 miliarde de lei, fără reactoarele 3 și 4

Strategia de investiții a Nuclearelectrica pentru perioada 2020 - 2025 presupune opt obiective majore, cu investiții totale de circa 2,2 miliarde de lei. Reactoarele 3 și 4 ale centralei de la Cernavodă nu intră în acest calcul
Mihai Nicuţ - mar, 12 mai 2020, 15:22
Strategia de investiții a Nuclearelectrica până în 2025: Opt obiective, în valoare totală de 2,3 miliarde de lei, fără reactoarele 3 și 4

Iată lista obiectivelor de investiții, așa cum apar în strategia Nuclearelectrica

Inspectiile si reparatiile capitale realizate la Unitatea 1, respectiv Unitatea 2,  in timpul opririlor planificate (737,7 mil. Lei)

O componentă semnificativă a programelor anuale de investiţii şi dotări ale SNN (secţiunea modernizări) o reprezintă inspecţiile şi reparaţiile capitale realizate la Unitatea 1 respectiv Unitatea 2 in timpul opririlor planificate. Secvenţa opririlor planificate a Unităţilor de la CNE Cernavodă pe perioada 2020-2025 este următoarea: –

2020: Oprire Planificată Unitatea 1 (U1OP20); –

2021: Oprire Planificată Unitatea 2 (U2OP21); –

2022: Oprire Planificată Unitatea 1 (U1OP22); –

2023: Oprire Planificată Unitatea 2 (U2OP23); –

2024: Oprire Planificată Unitatea 1 (U1OP24); –

2025: Oprire Planificată Unitatea 2 (U1OP25).

Lista de proiecte tehnice/modificări de proiect aferente activităţilor ce urmează a fi desfaşurate în timpul opririi planificate a Unităţii 2 se va definitiva în luna decembrie 2020. Pe perioada opririlor planificate se au în vedere 3 categorii majore de activităţi:  Activitati corrective, Activitati preventive majore,  Imbunatatiri.

Proiect Cobalt 60 (70,4 mil. Lei)

Cobaltul 60 este un izotop gamma-radioactiv care se obtine in mod eficient in reactoare nucleare prin iradierea de bare continand Co-59. Acest izotop radioactiv este larg utilizat in medicina pentru tratarea cancerului, sterilizarea unei game diversificate de instrumentatie medicala, produse farmaceutice, cosmetice si alimentare. Exista, de asemenea, alte aplicatii a Co-60 in tratarea anumitor plastice sau a deseurilor de canalizare.

Producerea de Co-60 in reactoareale de la CNE Cernavoda poate reprezenta, pe langa o oportunitate de afaceri, si o oportunitate de a aduce un plus de imagine industriei nucleare romane, implicit, poate contribui la cresterea gradului de acceptare al populatiei in ceea ce priveste productia de energie electrica in centrale nucleare. Mai mult, SNN are potentialul de a deveni un pion important in asigurarea furnizarii de Co-60 in interiorul Uniunii Europene, putand aduce argumente suplimentare in procesul de sustinere a proiectului de retehnologizare a Unitatii 1 in fata institutiilor europene.

Proiectarea si Implementarea proiectului are loc in intervalul 2022-2027 (implementarea proiectului se poate face doar in timpul opririlor planificate)

Retehnologizarea Unitatii 1 CNE Cernavoda – Faza 1 Definirea proiectului (studii) (250 mil. Lei)

Orice unitate nucleara are o durata de viata limitata, stabilita prin proiect. In cazul unitatilor cu tehnologie CANDU, durata de viata proiectata este de 210.000 ore de functionare la putere nominala, care, la un factor de capacitate de 80%, se traduce intr-o durata de exploatare de circa 30 de ani.

Principalele componente si structuri care limiteaza durata de viata sunt canalele de combustibil, tuburile calandria, fiderii si cladirea reactorului.

Retehnologizarea unei unitati nucleare este mai avantajoasa decat construirea unei capacitati noi prin faptul ca nu necesita autorizarea unui nou amplasament, constructia cladirilor si montajul instalatiilor tehologice, iar durata necesara pentru lucrarile efective de retehnologizare este semnificativ mai scurta, aproximativ estimata, pe baza informatiilor disponibile in acest moment, intre 24 si 30 de luni, fata de minim 64 de luni, cat ar dura constructia unei unitati noi.

Pe baza experientei internationale, Proiectul de retehnologizare al Unitatii 1 este structurat in 3 faze distincte:

 Faza 1 – Demonstrarea capabilitatii componentelor actuale ale reactorului Unitatii 1 de a functiona peste 210.000 de ore la putere nominala, pana cel putin la sfarsitul anului 2026, definitivarea scopului lucrarilor Proiectului de retehnologizare, precum si demonstrarea fezabilitatii Proiectului de retehnologizare;

 Faza 2 – Contractarea Antreprenorului General pentru implementarea Proiectului de retehnologizare si plasarea comenzilor pentru echipamentele cu ciclul lung de fabricatie, precum si pregatire infrastructurii necesare executiei proiectului;

 Faza 3 – Oprirea unitatii si implementarea efectiva a Proiectului, care consta in mod o obligatoriu, in inlocuirea urmatoarelor componente actuale ale reactorului Unitatii 1: canalele de combustibil, tuburile calandria si fiderii, dar si in executia unor modernizari si inlocuiri de componente in instalatiile existente ale unitatii.

Depozit Intermediar Combustibil Ars (DICA) (85,6 mil. lei)

Pentru sprijinirea necesitatilor specifice acestui domeniu, cel mai important proiect este cel legat de managementul combustibilului ars, pentru care se deruleaza lucrarile de construirea etapizata a Depozitului Intermediar de Combustibil Ars (DICA). Proiectul DICA are ca scop construirea facilitatilor de depozitare intermediara uscata a combustibilului uzat produs in functionarea Unitatilor 1 si 2 de la CNE Cernavoda si reprezinta conditie de autorizare/ reautorizare a functionarii CNE Cernavoda.

Depozitul Intermediar de Combustibil Ars (DICA) în care se stochează intermediar combustibilul uzat, este de tip modular, permiţând construcţia etapizată, pe măsură ce combustibilul uzat depozitat temporar (minim 6 ani) în Bazinul de Stocare Combustibil Uzat al Unităţii 1 / 2 ale CNE Cernavodă este necesar a fi transferat la DICA.

Asigurarea facilitatilor de depozitare intermediara a combustibilului uzat se realizeaza prin construirea de module tip MACSTOR. Modulele tip Macstor 200 construite pana in prezent constau dintr-o construcţie paralelipipedică cu structură monolitică din beton armat, având lungimea de 21,64 m, lăţimea de 8,13 m şi o înălţime de 7,51 m care înglobează 20 incinte metalice – cilindrii de stocare dispuşi vertical câte 10 pe 2 şiruri paralele. În fiecare din aceşti cilindri se stivuiesc 10 coşuri umplute fiecare cu câte 60 fascicule de combustibil ars, după care cilindrul se astupă cu un dop (al cărui interior este umplut cu beton) şi peste care se sudează capacul plan, apoi se sigilează de către Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA)

Modernizare si extindere sistem protectie fizica (87,1 mil. Lei)

Scopul investitiei este de conformare cu cerintele legale aplicabile sistemelor de protectie fizica in domeniul nuclear, care impun modernizarea, extinderea si eficientizarea sistemului de protectie fizica al CNE Cernavoda (zona protejata si zonele adiacente zonei protejate) si pentru implementarea lucrarilor rezultate ca necesare in urma efectuarii studiului privind mentinerea functionarii instalatiilor critice in structurile vitale in cazul amenintarilor in afara bazelor de proiect (Post Fukushima – Daiichi). In urma accidentului nuclear de la centrala Fukushima-Daiichi din Japonia si ca urmare a recomandarilor organismelor de reglementare, CNE Cernavoda a contractat elaborarea unui „Studiu privind mentinerea functionarii instalatiilor critice continute in structurile vitale in cazul amenintarilor in afara bazelor de proiect” (document clasificat)”.

In cadrul studiului au fost evidentiate masurile necesare pentru protectia fizica a instalatiilor critice continute in structurile vitale ale CNE Cernavoda si pentru asigurarea unei rezerve de timp de interventie, in cazul amenintarilor dincolo de bazele de proiectare identificate.
Masurile necesar a fi implementate, conform rezultatelor studiului, corespund cerintelor CNCAN

Amenajare Unitatea 5 (92,1 mil. Lei)

Amenajarea Unitatii 5 presupune lucrări necesare schimbarii destinaţiei construcţiilor existente pe amplasamentul acesteia din cea pentru o centrală nuclearelectrică, în cea pentru alte obiective suport, utile pe durata de viaţă a Unităţilor 1 şi 2 în funcţiune şi viitoarelor Unităţi 3 şi 4. Obiectivul de amenajare Unitate 5 a fost inclus în proiectul de investiţie cu codul PJ-11-006 „Îmbunătăţirea răspunsului C.N.E. Cernavoadă, respectiv a funcţiilor de securitate nucleară în cazul evenimentelor din afara bazelor de proiectare ca urmare a accidentului nuclear survenit la centrala nucleară Fukushima 1, Japonia”. Acest obiectiv face parte din proiectul mentionat, intrucat amenajarea unei noi locații calificate sismic pentru:

Centrul de Control al Urgențelor pe Amplasamnet (CCUA), Zona de Admitere la Lucru în caz de Accident Sever (ZALAS), Remiza PSI, Adăpost/ Zonă administrativă pentru Situații de Urgență, facilități pentru analiza probelor radiologice, Centrul Control Protecție Fizică, Garaj dotat pentru: întreținere grupuri generatoare Diesel mobile, transformatoare mobile asociate, mașini pentru mobilizare radiologică la urgențe, motopompă, utilaje pentru deblocare căi de acces va conduce la îndeplinirea angajamentelor din Raportul de țară, emis după accidentul de la Fukushima.

Termen estimat de finalizare: Aprilie 2022

Instalatia de detritiere apa grea CNE Cernavodă (CTRF) (812 mil. Lei)

În exploatarea normală a unei unităţi nuclearoelectrice tip CANDU (prin transformarea deuteriului sub influenta campurilor neutronice, în apa grea utilizată în sistemele nucleare se formează tritiul, izotop radioactiv al hidrogenului.

Formarea tritiului are un impact major asupra desfasurarii activitatilor curente de exploatare, asupra masurilor si programelor specifice de radioprotectie, asupra managementului pe termen scurt, mediu si lung al deseurilor radioactive si implicit asupra bugetelor ce trebuie alocate pentru administrarea corespunzatoare a acestui impact.

Pentru reducerea concentratiei tritiului si limitarea contribuţiei acestuia la dozele de radiaţie încasate de personalul centralei si considerand avantajele economice rezultate din valorificarea tritiului, la CNE Cernavoda se va realiza Instalatia de detritiere apa grea (CTRF), care va asigura îndepărtarea tritiului din apa grea şi menţinerea concentraţiei acestuia la o valoare cât mai scăzută.

Metoda de detritiere folosita in cadrul Proiectului constă în îndepărtarea tritiului din apa grea tritiata (DTO) prin utilizarea unei combinatii de schimb izotopic catalitizat în fază lichidă (LPCE- Liquid Phase Catalitic Exchange), urmata de concentrarea acestuia prin distilare criogenică (CD – Criogenic Distillation) si de stocarea tritiului in stare sigura (hidrura metalica).

Proiectul cuprinde întreaga linie tehnologică a CTRF, amenajările şi echipamentele aferente procesului tehnologic, sisteme suport necesare functionarii instalatiei, asigurarea utilitătilor (apa/canal şi energie electrică), echipamentele de control al procesului tehnologic (inclusiv sistemele de protectie), retele de conducte tehnologice, cabluri electrice, sisteme de monitorizare a evacuărilor lichide şi gazoase, precum şi dotări pentru prevenirea şi stingerea incendiilor

Experienta internatională arata ca realizarea proiectului necesită o perioadă de circa 5 ani (60 luni), astfel că, avand in vedere avantajele pe care functionarea CTRF le aduce in legatura cu manipularea si depozitarea apei grele tritiate in perioada lucrarilor de retehnologizare, planul de actiuni pentru implementarea proiectului prevede atribuirea contractului EPC la inceputul anului 2021 si finalizarea punerii in functiune si receptia instalatiei la inceputul anului 2026, cu circa un an inaintea opririi pentru retehnologizare a Unitatii 1

Proiect Modernizare Digitala (218,7 mil. Lei)

Proiectul de modernizare digitală are 4 componente:

-Componenta de modernizare tehnologica pentru sisteme informatice si de proces

-Componenta Digitalizare procese business

-Componenta Inovare si Educare: Centrul de Excelenta Digitala

-Componenta Cybersecurity

Se estimează ca sub-proiectele din cadrul celor 4 componente vor fi multianuale, ele urmand a fi demarate secvential, incepand cu trimestrul III al anului 2020. Se vor derula in etape, posibil intercalate, in functie de interdependentele si conditionalitatile existente sau identificate ulterior. Perioada de derulare pentru acest proiect este de 5 ani, in intervalul 2020-2025. Termenul de implementare estimat: 2025.

Te-ar mai putea interesa și
Compania aeriană a insulelor malteze își încetează operațiunile pe 30 martie. Locul ei e luat de KM Malta
Compania aeriană a insulelor malteze își încetează operațiunile pe 30 martie. Locul ei e luat de KM Malta
Air Malta, compania națională a insulelor malteze, va efectua ultimul zbor pe 30 martie. Guvernul maltez a decis în toamna anului trecut închiderea companiei după ce Uniunea Europeană a refuzat......
Alegeri Republica Moldova: Maia Sandu, favorită în cursa pentru un nou mandat prezidenţial – sondaj
Alegeri Republica Moldova: Maia Sandu, favorită în cursa pentru un nou mandat prezidenţial – sondaj
Preşedinta în exerciţiu a Republicii Moldova, Maia Sandu, este favorită în perspectiva viitoarelor alegeri prezidenţiale ...
Comandantul armatei estone cere dublarea bugetului apărării pentru ca ţara sa să poată respinge un atac rusesc
Comandantul armatei estone cere dublarea bugetului apărării pentru ca ţara sa să poată respinge un atac rusesc
Comandantul armatei estone, generalul Martin Herem, a susţinut joi că ţara sa, ce deja are un buget al apărării de circa ...
Burduja: Plafoanele preţurilor la energie şi gaze la clienţii finali rămân până la 31 martie 2025
Burduja: Plafoanele preţurilor la energie şi gaze la clienţii finali rămân până la 31 martie 2025
Plafoanele preţurilor la energie electrică şi gaze naturale la clienţii finali vor rămâne până la 31 martie 2025, ...