Strategie post-pandemie – Miniştrii europeni ai Finanţelor vor ca noile reguli bugetare să sprijine investiţiile

Începând de vineri, miniştrii Finanţelor din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene vor discuta timp de două zile în oraşul Brdo, din Slovacia, despre cum pot modifica regulile bugetare, pentru a le potrivit mai bine la noile realităţi economice, începând din 2023, când vor fi reintroduse. În prezent, aceste reguli, care limitează deficitul public la 3% din PIB şi datoria la 60% din PIB, sunt suspendate până la finele lui 2022, pentru a da statelor membre o mai largă libertate de mişcare pentru combaterea crizei economice provocate de pandemia de coronavirus, scrie Agerpres.

„Vom avea nevoie de o traiectorie de reducere a datoriei care să fie realistă pentru toate statele membre. Trebuie să echilibrăm sustenabilitatea fiscală cu nevoia de a sprijini revenirea economică”, a declarat vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis la sosirea sa la reuniunea de la Brdo.

Discuţiile cu privire la modificarea prevederilor Pactului de Stabilitate este probabil că vor dura până în 2022, chiar dacă au apărut deja unele teme comune, precum nevoia de a proteja investiţiile guvernamentale, care de obicei sunt prima victimă a reducerilor de cheltuieli în perioade de criză.

„Trebuie să evităm ceea ce s-a întâmplat când investiţiile publice au fost reduse la zero. Acest lucru nu se poate repeta în următorii ani şi acesta este motivul pentru care mâine voi avea o discuţie cu privire la regulile fiscale care au legătură cu investiţiile”, a declarat comisarul european al Economiei, Paolo Gentiloni.

Potrivit unor oficiali, investiţiile „verzi”, destinate reducerii emisiilor de CO2 ale Europei la zero până în 2050, ar trebui să fie excluse din calculul deficitului. Vineri, ministrul francez al Finanţelor, Bruno le Maire a spus că aceasta este o idee care merită analizată.

Însă discuţiile cu privire la regulile fiscale sunt un subiect sensibil din punct de vedere politic din cauza lipsei de încredere între statele mai austere din nordul UE şi ţările din sudul continentului, care au o atitudine mai relaxată cu privire la disciplina bugetară. Partizanii ortodoxiei bugetare se tem că statele din sud vor profita de orice excepţii de la calculul deficitului şi vor creşte cheltuielile, în special în condiţiile în care criteriile cu privire la ce este o investiţie „verde” ar putea fi greu de stabilit.

Miniştrii de Finanţe din Ţările de Jos, Finlanda, Suedia, Slovacia, Cehia, Austria, Danemarca şi Letonia, care în mod tradiţional au o abordare mai strictă cu privire la cheltuielile publice, şi-au exprimat un sprijin prudent faţă de ideea modificării regulilor bugetare.