Studiu de impact al ASE: Rompetrol asigură 1,1% din PIB-ul României şi 15.500 de locuri de muncă

„Evaluarea impactului economic (EIA) este în general utilizată pentru a estima beneficiile economice pe care o anumită industrie, companie sau proiect le aduce economilor și comunităților învecinate, în care își desfășoară activitățile lor specifice. În cazul nostru, acest studiu are ca scop cuantificarea impactului economic al activităților KMGI în România, prin estimarea impactului asupra Produsului Intern Brut prin crearea de valoare adăugată brută și prin impozitele indirecte asupra producției şi al ocupării forței de muncă „, spun cei de la Academia de Studii Economice în Studiu.

Potrivit acestora, în anul 2015, KMGI a avut o contribuţie la economia României de circa 1,1% din PIB, socotind valoarea adăugată brută directă, indirectă şi indusă. Din punct de vedere al bugetului naţional, grupul este al treilea cel mai mare contribuabil din România, cu o contribuţie către bugete de circa 5,9 miliarde de lei (1,5 miliarde de dolari), în 2015, sub formă de accize, TVA, impozit proprietate, venit şi profit, contribuţii sociale şi alte taxe.

Potrivit profesorilor de la ASE, KMGI deţine 44% din capacitatea totală de rafinare din România, cu cele două rafinării ale sale, Vega şi Petromidia ( a doua fiind cea mai mare din ţară) şi poate acoperi 90% din cererea internă de benzină şi motorină. De asemenea, grupul contribuie la securitatea energetică a României prin faptul că asigură aprovizionarea rafinăriilor cu ţiţei din Kazahstan şi prin faptul că asigură a doua cea mai mare rezervă naţională de ţiţei şi produse rafinate a României, după OMV Petrom.

Grupul contribuie şi la echilibrarea balanţei comerciale a României, potrivit studiului, dat fiind că valoarea exporturilor de produse petrochimce şi rafinate reprezintă mai mult de 4% din valoarea totală a exporturilor industriei prelucrătoare din România.

Din punct de vedere al impactului asupra pieţei muncii, cercetătorii de la ASE spun că KMGI este unul dintre cei mai mari angajatori din România. Entităţile grupului au 4.772 de angajaţi în România, dar activitatea sa susţine în mod direct, indirect şi indus, peste 15.500 de locuri de muncă.

„Indicatorii financiari și operaționali au relevanță pentru specialiști, dar prin analiza Leontief putem vedea valoarea adăugată adusa de companie pentru întreaga societate. De exemplu, cu taxele plătite de KMG International la bugetul de stat în perioada 2013- 2015 (5,1 miliarde de dolari) s-ar fi putut construi 16.466 de grădinițe, 10.466 de școli, sau 48 de spitale, în timp ce pentru fiecare loc de muncă creat, Grupul generează indirect alte 2,25 locuri de muncă în economie. Studiul este unic, fiind și prima dată când o instituție academică întreprinde o astfel de analiză asupra impactului direct, indirect și indus pe care un mare jucător economic îl are la creșterea economică și bunăstarea țării”, a declarat Bogdan Negrea, profesor și cercetător al ASE.

Deținut de compania KazMunayGas din Kazahstan, grupul KMG International desfășoară operațiuni în sectoarele de rafinare și petrochimie, retail, trading, upstream și servicii industriale pe 11 piețe principale. În România, Grupul controlează rafinăria Petromidia Năvodari, cu o capacitate de rafinare de 5 milioane tone pe an, rafinăria Vega Ploiești – cel mai vechi combinat petrochimic, lansat în 1905 – dar și o rețea de distribuție a carburanților cu peste 716 puncte de vânzare, 10 depozite, 230 stații GPL și 9.000 de stații de butelii.

Studiul realizat de ASE vine în contextul în care compania este supusă unei investigaţii şi are sechestru pe mai multe active. În primăvară, procurorii DIICOT au demarat cercetările în dosarul „Rompetrol II”, punând sechestre de trei miliarde de lei pe acţiunile şi activele rafinăriei Petromidia, KazMunayGas International NV şi SC Oilfield Exploration Business Solutions SA, şi pe conturile unor persoane fizice, dosarul fiind disjuns dintr-o cauză trimisă în judecată în anul 2006. Dosarul se referă la presupuse fapte penale derulate atât la privatitarea rafinăriei, cât şi la conversia datoriilor de 603 milioane de dolari către bugetul de stat în obligaţiuni. Sechestrul a fost contestat de compania petrolieră în instanţă, dar încă nu a fost ridicat.

Iar acesta nu este singurul sechestru pus pe activele rafinăriei Petromidia-Rompetrol Rafinare SA, cel mai important activ al grupului Rompetrol. În anul 2010, o altă instituţie, de data aceasta Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a pus sechestu pe unele active ale rafinăriei, atunci când firma kazahă a răscumpărat doar o parte din obligaţiunile ajunse la scadenţă în contul datoriei istorice, iar statul a ajuns din nou acţionar al rafinăriei, aşa cum stipula un act normativ adoptat încă din 2003. În ciuda faptului în 2013, statul şi partea kazahă au semnat un memorandum care privea stingerea tuturor litigiilor între cele două părţi acest sechestru nu a fost ridicat nici acum, aşadar unele active ale rafinăriei sunt supuse acum unui dublu sechestru.