SUA anunţă un ajutor bugetar de 3,4 miliarde de dolari pentru Ucraina, în plus faţă de ajutorul militar

Noul ajutor bugetar este destinat susţinerii cheltuielilor de funcţionare a statului ucrainean, în special plata salariilor. Deşi administraţia pe final de mandat a preşedintelui Biden nu mai are autoritatea să aprobe noi fonduri pentru Kiev, secretara Trezoreriei a susţinut că acest ajutor a fost şi rămâne condiţionat de reforme prin care Ucraina să combată corupţia, să consolideze statul de drept şi să-şi eficientizeze cheltuielile guvernamentale, scrie Agerpres.

În perioada scursă de la lansarea invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022, Congresul american a aprobat circa 175 de miliarde de dolari ca asistenţă financiară şi militară pentru Kiev. La rândul ei, Uniunea Europeană şi statele sale membre au oferit Ucrainei de atunci şi până în septembrie anul acesta o asistenţă în valoare de 118 miliarde de euro ca ajutor militar şi economic.

Democratul Joe Biden încearcă să livreze Ucrainei întreg ajutorul aprobat de Congresul american, înainte ca republicanul Donald Trump să-i ia locul la Casa Albă pe 20 ianuarie. Acesta din urmă a criticat receptivitatea administraţiei Biden de a oferi Ucrainei ajutorul militar şi financiar masiv cerut de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Rămâne însă în continuare neclară abordarea pe care viitorul preşedinte american o va avea faţă de războiul ruso-ucrainean. El a dat de înţeles în declaraţiile sale că va încuraja negocierile de pace, dar fără a avansa posibile soluţii concrete.

Trump a spus în urmă cu două săptămâni, la o conferinţă de presă, că a văzut imagini cumplite cu câmpuri de luptă pline cu cadavre şi distrugeri de pe frontul din Ucraina şi că va discuta cu preşedinţii rus şi ucrainean, Vladimir Putin şi Volodimir Zelenski, pentru a pune capăt acestui „măcel”. Anterior, Trump a afirmat că în acest război Rusia a pierdut circa 600.000 de soldaţi şi Ucraina circa 400.000 de soldaţi, morţi şi răniţi, şi a cerut o încetare a focului imediată, împreună cu lansarea negocierilor de pace.

Întrebat dacă, în opinia sa, Ucraina ar trebui să cedeze teritorii Rusiei pentru a se ajunge la pace, viitorul preşedinte american a evitat să dea un răspuns direct, afirmând doar că mare parte din teritoriul în dispută, referindu-se la teritoriul ucrainean ocupat de Rusia, a fost redus la stadiul de ruine şi moloz şi va fi nevoie de un secol pentru a fi reconstruit. „Adică sunt oraşe unde nicio clădire nu mai stă în picioare, este un loc demolat”, a remarcat Trump.

Un plan al emisarului pe care şi l-a desemnat pentru Rusia şi Ucraina, generalul în rezervă Keith Kellogg, plan care datează însă din iunie, prevede îngheţarea liniilor frontului pe aliniamentele actuale şi forţarea Kievului şi Moscovei să se aşeze la masa negocierilor. De asemenea, potrivit ziarului american The Wall Street Journal, Trump ar fi sugerat ca trupe europene să monitorizeze o încetare a focului în Ucraina, ca o formă de garanţie de securitate pentru a preveni o nouă agresiune rusă. Dar ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat luni că Rusia se opune unei eventuale desfăşurări a unui contingent european în Ucraina în cazul unui acord de pace.