SUA: Efectele tăierilor bugetare

Adaugă-ne ca sursă preferată

Tăierile bugetare, care însumează 110 miliarde de dolari din bugetul american, au fost doar amânate la începutul anului, pentru 2 luni.

Compromisul, încheiat în ianuarie în Congresul de la Washington după lungi dispute între democraţi şi republicani, a întârziat ajungerea la aşa numita „prăpastie fiscală” şi posibila intrare din nou a economiei americane în recesiune.

Avertismentele care vin de la Casa Albă încearcă să atragă atenţia asupra acestui subiect care pare să fi fost uitat în ultima vreme în dezbaterile publice, el rămânând mai mult unul de discuţie politică, între democraţi şi republicani.

Iar pentru a arăta ce înseamnă cu adevărat reducerile bugetare, administraţia federală a publicat 51 de documente, câte unul pentru fiecare stat în parte.

Astfel, din estimările economiştilor de la Casa Albă, cele mai afectate ar putea fi domeniiile educaţiei, sănătăţii şi apărării. Iar zona cea mai lovită de tăierile bugetare ar fi cea din jurul capitalei federale.

Astfel, în numai trei state – Virginia, Maryland şi Districtul Columbia, ar fi vorba de o scădere cu 29 de milioane de dolari a fondurilor pentru învăţământul primar şi cel secundar. Efectul imediat e că aproape 400 de profesori vor rămâne fără locuri de muncă, ceea ce va afecta 27.000 de elevi. În plus, 2000 dintre cei mai săraci copii nu vor mai putea merge la şcoală, anunţă Casa Albă.

Va fi rău şi pentru sectorul medical, mai ales asistenţa pentru categoriile defavorizate. Reducerea bugetară va însemna în mod direct mai puţine teste medicale pentru depistarea HIV/SIDA, calculele arătând o scădere a acestora cu cel puţin 30.000.

Singurul domeniu privind asistenţa socială care nu ar fi afectat ar fi acordarea de bonuri gratuite pentru alimente, care sunt împărţite celor mai săraci americani.

Cât priveşte sectorul apărării, aproximativ 150.000 de angajaţi civili vor avea parte de o scădere a veniturilor, cu circa 7.500 de dolari anual, dar şi de reducerea programului de lucru. Oficiali din ministerul apărării de la Washington au explicat că iau în calcul reducerea cu o zi pe săptămână a programului pentru fiecare angajat, astfel încât să nu fie nevoiţi să îi dea afară. Iar tabloul a fost completat recent chiar de către ministrul apărării, Leon Panetta. Va fi cea mai gravă criză a capacităţii armatei de a fi pregatită de luptă, spunea Leon Panetta, care vorbea de tăieri de 46 de miliarde de dolari numai în acest an.

Reducerile vor însemna oameni trimişi forţat în concediu, reducerea capacităţii de luptă, operaţiuni navale reduse şi tăieri din orele de zbor ale forţelor aeriene, atrăgea atenţia ministrul american al apărării. În afară de aceste lucruri, spunea Leon Panetta, sunt în pericol 46.000 de locuri de muncă, şi asta într-o perioadă în care America are nevoie de o capacitate crescută de ripostă imediată la ameninţările teroriste.

Tăierile de cheltuieli bugetare nu sunt însă neapărat cea mai rea veste pentru contribuabilii din Statele Unite ale Americii. În lipsa unei înţelegeri între democraţi şi republicani va avea loc o creştere a taxelor şi impozitelor, iar toţi analiştii se aşteaptă ca cei mai loviţi să nu fie milionarii şi miliardarii americani, ci oamenii din categoriile care au câştiguri medii şi mici. Iar aceştia reprezintă cea mai mare parte a electoratului actualului preşedinte. De altfel, Barack Obama a folosit această sperietoare fiscală pentru a atrage o mare parte din voturile care i-au permis câştigarea a încă unui mandat la Casa Albă.

După alegerile din noiembrie anul trecut, preşedintele Obama anunţa un fragil acord în Congres, lucru care ar evita o cură de austeritate forţată pentru americani. Deocamdată nu e însă nimic sigur, ci a fost vorba doar de o amânare, cu două luni, ceea ce a împins perspectiva începerii tăierilor bugetare în luna martie. Liderii celor două mari partide americane au anunţat discuţii pentru această săptămână, ţinând cont de faptul că vineri expiră perioada de graţie fiscală. În ciuda declaraţiilor optimiste însă, nici democraţii şi nici republicanii nu par dispuşi la compromisuri, astfel că de la 1 martie ar urma să se aplice automat reduceri masive la cheltuielile de la bugetul federal. Una peste alta, e vorba de o scădere, numai în acest an, cu 85 de miliarde de dolari.