SUA presează o țară din America Latină să expulzeze spionii iranieni și să desemneze Hamas și Hezbollah drept organizații teroriste – surse Reuters

Totodată, Washingtonul doreşte ca guvernul din La Paz să desemneze gruparea armată libaneză Hezbollah şi organizaţia militantă palestiniană Hamas, ambele considerate de Statele Unite a fi intermediari ai Teheranului, drept organizaţii teroriste, au declarat sursele, care au solicitat anonimatul pentru a discuta subiecte sensibile.

Această presiune diplomatică privată vine pe fondul unui efort mai amplu al SUA de a-şi aprofunda influenţa geopolitică în America Latină şi de a o diminua pe cea a adversarilor săi din regiune.

În urma unei operaţiuni de la începutul lunii ianuarie pentru capturarea preşedintelui venezuelean Nicolas Maduro, oficialii americani au presat rapid guvernul preşedintelui interimar Delcy Rodriguez să reducă cooperarea economică şi de securitate dintre Caracas şi Teheran, potrivit unei surse separate familiarizate cu problema. Ani de zile, Venezuela şi Iranul au fost aliaţi apropiaţi.

Rugat să comenteze, MAE bolivian a declarat că „încă nu există o poziţie complet definită cu privire la această chestiune”. Departamentul de Stat al SUA nu a răspuns unei solicitări de comentarii, în timp ce misiunea iraniană la Naţiunile Unite a refuzat să comenteze.

Bolivia, o ţară fără ieşire la mare cu 12 milioane de locuitori, situată în „inima Americii de Sud”, ar părea la prima vedere un loc improbabil pentru o luptă prin intermediari între marile puteri mondiale. Unii foşti şi actuali oficiali americani au declarat însă că naţiunea a devenit o bază importantă pentru operaţiunile diplomatice şi de informaţii ale Iranului pe întreg continentul.

În parte, acest lucru se datorează a ceea ce oficialii americani au descris ca fiind un mediu de contrainformaţii permisiv, precum şi amplasării centrale a Boliviei la graniţa cu alte câteva naţiuni, dintre care unele ar fi fost victime ale unor tentative de complot din partea Hezbollahului în ultimii ani.

Rick de la Torre, un ofiţer superior în retragere al CIA şi fost şef al agenţiei la Caracas, a declarat că „sediul” operaţiunilor diplomatice şi de informaţii ale Iranului în America Latină era Venezuela. Cu toate acestea, Bolivia şi Nicaragua, unde un guvern autoritar are relaţii reci cu Washingtonul, au fost „noduri secundare” ale Teheranului în regiune în ultimii ani.

„Valoarea (Boliviei) pentru Teheran a fost climatul politic permisiv, controlul mai puţin strict şi geografia centrală”, a explicat De la Torre.

„În practică, modelul observat în America Latină este cel al Iranului şi al Hezbollahului care utilizează jurisdicţiile cele mai permisive ca centre, apoi se proiectează discret în state mai capabile sau cu valoare mai mare din apropiere”, a adăugat el.

Peisaj politic în schimbare

Evo Morales, cel care a fost preşedintele de stânga al Boliviei din 2006 până în 2019, a aprofundat legăturile cu Iranul pe parcursul mandatelor sale, inclusiv în chestiuni legate de apărare şi securitate, argumentând că ambele naţiuni erau unite în lupta împotriva imperialismului american.

Morales şi preşedintele de stânga Luis Arce, care a guvernat din 2020 până la sfârşitul anului trecut, au fost consideraţi de către oficialii americani ca fiind reticenţi la potenţialele eforturi de a distanţa La Paz de Teheran. Acum, însă, oficialii americani cred că au o oportunitate unică în urma alegerii, în octombrie trecut, a centristului Rodrigo Paz, a cărui preşedinţie marchează sfârşitul a două decenii de guvernare aproape continuă a partidului de stânga MAS.

Guvernul lui Paz, care a moştenit tulburări economice semnificative şi o legislatură conflictuală, a căutat să repare relaţiile cu Washingtonul, încurajând în acelaşi timp investiţiile private, iar oficialii americani au salutat public alegerea lui Paz.

Eforturile de contracarare a Iranului se intensifică

Sursele au declarat că acţiunea legată de Iran în Bolivia face parte dintr-o campanie mai amplă a SUA în regiune. În septembrie, aliatul SUA, Ecuador, a desemnat IRGC, Hamas şi Hezbollah drept organizaţii teroriste, în timp ce Argentina a făcut acelaşi lucru cu Forţa Quds a Iranului săptămâna trecută. SUA au pledat pentru ambele demersuri, au spus sursele.

IRGC a acţionat ca o forţă militară de elită loială Liderului Suprem al Iranului încă de la Revoluţia Iraniană din 1979, în timp ce Forţa Quds este o ramură IRGC responsabilă de operaţiunile din străinătate.

Deşi actualul demers de a crea o ruptură geopolitică între Iran şi America Latină nu este nou, există semne că acţiunea se intensifică. O delegaţie, care include oficiali ai Departamentului de Stat şi ai serviciilor secrete, a călătorit la La Paz luna aceasta, parţial pentru a discuta despre acest subiect, au spus sursele.

Oficiali americani au discutat totodată despre demersurile SUA de a desemna drept teroriste organizaţiile menţionate şi în Chile, Peru şi Panama, au adăugat oficialii, deşi nu este clar dacă au discutat încă problema cu omologii lor din aceste ţări. Oficialii americani au susţinut că agenţi Hezbollah au fost prezenţi în toate aceste naţiuni şi toate au preşedinţi sau preşedinţi aleşi aliniaţi cu SUA.

Hezbollah şi IRGC, active de multă vreme în America Latină

Printre cele mai recente operaţiuni proeminente ale IRGC din regiune s-a numărat un presupus complot de asasinat care îl viza pe ambasadorul israelian în Mexic, care a fost dejucat anul trecut de serviciile de securitate mexicane. Complotul, care a fost relatat pentru prima dată de Axios în noiembrie, a fost orchestrat parţial de un ofiţer sub acoperire al Forţei Quds staţionat în Caracas, a declarat una dintre surse.

Hezbollah, cu baza în Liban, care este un aliat apropiat al Teheranului, operează de mult timp în America Latină, generând adesea venituri pentru operaţiunile sale globale prin participarea la reţele de contrabandă ilicită şi, ocazional, orchestrând atacuri teroriste.

Totuşi, deşi oficiali americani susţin, în general, că Hezbollah menţine o prezenţă permanentă în America Latină, există o dezbatere semnificativă în cadrul comunităţii de informaţii cu privire la cât de robustă este de fapt această prezenţă.

Unii au caracterizat operaţiunile de strângere de fonduri în regiune ale grupării ca fiind bine organizate şi ierarhizate, în timp ce alţii susţin că unele activităţi financiare atribuite Hezbollah sunt, de fapt, donaţii şi remitenţe care provin de la importanta diasporă libaneză din America Latină, care ajung întâmplător la persoane care au legătură cu Hezbollah.

Ofiţerul CIA în retragere citat de Reuters recunoaşte că „leadershipul Hezbollah nu se ocupă cu micromanagementul fiecărei scheme penale”, „dar autorizează şi beneficiază de o arhitectură globală de facilitare care include America Latină”.