Summit UE: Europenii îşi reduc ambiţiile de aprofundare a uniunii economice şi bugetare

Reuniţi în cadrul summitului de la Bruxelles, cei 27 de şefi de stat şi de guvern au analizat timp de nouă ore mai multe piste de consolidare a zonei euro, afectată de criză.

În cele din urmă, ei l-au mandat pe preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, pentru a prezenta, în iunie, un calendar de acţiuni, mai puţin ambiţios decât cel propus în urmă cu câteva zile.

În concluziile lor, ei nu merg mai departe de alegerile europene din 2014 şi nu mai menţionează posibilitatea de a dota zona euro cu o „capacitate bugetară”, un fel de embrion de buget comun.

Ideea era de a înfiinţa un fond pentru a face faţă şocurilor ce afectează unele ţări care se confruntă cu probleme economice conjuncturale, dar ea nu a fost reţinută în cele din urmă.

„Nicio uşă nu a fost închisă”, a apreciat totuşi preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, adăugând că „statele membre au decis să se concentreze pe ceea ce ar putea face în perioada imediat următoare”.

Noţiunea de „capacitate bugetară” rămâne totuşi implicit într-o altă măsură: „acordurile contractuale” pe care statele le vor putea încheia cu instituţiile europene şi în cadrul cărora vor trebui să facă reforme structurale în schimbul stimulentelor financiare.

În opinia preşedintelui francez François Hollande, aceste contracte ar putea servi la stimularea competitivităţii şi a creşterii economice, în loc să fie doar instrumente de disciplină bugetară. „Nu este vorba de un contract dedicat doar statelor aflate în dificultate”, a afirmat el.

Liderii europeni au profitat de summit pentru a fixa următoarele etape ale uniunii bancare. Ei şi-au exprimat dorinţa de a se ajunge la un acord până în iunie 2013 privind punerea în aplicare, la nivel naţional, a unui mecanism de rezolvare a crizelor bancare şi a unui mecanism de garantare de depozitelor.

Aceste discuţii au urmat unor progrese majore înregistrate de europeni. Este „o săptămână bună” pentru UE, a rezumat Van Rompuy, citând înmânarea premiului Nobel pentru Pace, luni, la Oslo, acordul încheiat privind supravegherea băncilor şi deblocarea ajutorului financiar pentru Grecia.

Joi dimineaţa, zona euro a convenit să acorde aproximativ 50 de miliarde de euro Atenei, dintre care 34,3 miliarde încă de săptămâna viitoare, prin fondul său de salvare.

„Deciziile adoptate astăzi marchează încheierea unor luni lungi de incertitudine pentru Grecia”, a subliniat Olli Rehn, comisar european pentru Afaceri Economice. „Mulţi observatori apreciau că pariul era pierdut pentru Grecia” şi menţinerea sa în zona euro. „Acum, când anul se apropie de sfârşit, se ştie că aceste Casandre s-au înşelat”, a adăugat el.

„Solidaritatea este vie în interiorul uniunii noastre”, s-a bucurat premierul grec Antonis Samaras. „Grecia s-a ridicat”, a adăugat el.

Această decizie aşteptată de mai multe luni se adaugă acordului încheiat în noaptea de miercuri spre joi privind supravegherea comună a băncilor. Mecanismul nu va intra totuşi în vigoare progresiv, în cursul lui 2013, aşa cum se avea în vedere iniţial, ci va fi operaţional dintr-o dată, la 1 martie 2014.

Pe plan politic, summitul a fost marcat de susţinerea partenerilor europeni faţă de Guvernul italian al lui Mario Monti, în faţa predecesorului său Silvio Berlusconi. Hollande a apreciat că o candidatură a lui Berlusconi nu este o „perspectivă foarte serioasă”.