Summitul european, scindat între austeritate şi creştere economică. Nicio decizie concretă

Pentru prima dată în multă vreme, cei 27 de lideri de stat şi guvern nu au fost sub presiunea crizei financiare, ceea ce a permis ca discuţia lor să ia o dimensiune politică, însă fără a ajunge la o decizie concretă.

Scopul era „a defini în ce constă” echilibrul dintre consolidarea bugetară şi creştere, a explicat înainte de reuniune un diplomat european, cu cele două tabere, pe de o parte „tabăra austerităţii” condusă de Germania şi cancelarul conservator Angela Merkel, iar pe de cealaltă parte cea a flexibilităţii cu Franţa şi preşedintele său socialist Francois Hollande.

În final, preşedintele Consiliului european, Herman Van Rompuy, a salutat discuţiile „liniştite şi intense”.

Există „o puternică convergenţă a viziunilor”, a asigurat Hollande, explicând că obiectivul vizat era „ca disciplina bugetară să fie compatibilă cu perspectiva creşterii”. Franţa solicită o amânare pentru a îşi reduce deficitul public la 3 la sută din PIB şi, în general, vrea să slăbească constrângerea bugetară. Aceasta este totuşi un „elev bun” european pe plan bugetar, a asigurat Hollande.

Fidelă poziţiei sale, cancelarul Angela Merkel a subliniat că „consolidarea financiară, reformele structurale şi creşterea nu sunt incompatibile, ci merg mână în mână”.

„Singura cale de a ieşi din criză este continuarea combaterii cauzelor sale”, însă „rezultatele vor necesita timp să se traducă în termenii activităţii economice şi a locurilor de muncă”, a recunoscut Van Rompuy, în timp ce Europa este afectată de recesiune şi un şomaj din ce în ce mai mare.

Această reuniune a avut de altfel loc pe fondul tensiunilor sociale şi politice, în special în statele cele mai lovite de criză, unde Europa se află în banca acuzaţilor.

Constestarea s-a exprimat din nou în stradă joi. La apelul sindicatelor europene, o adunare împotriva austerităţii a reunit la Bruxelles aproximativ 15.000 de persoane, conform organizatorilor, printre care delegaţii ale grupurilor Caterpillar şi ArcelorMittal care au anunţat recent suprimarea a mii de locuri de muncă în Belgia. În acelaşi moment, mii de studenţi manifestau la Madrid împotriva reducerilor bugetare în educaţie.

Contestarea s-a văzut de asemenea la urne, aşa cum au arătat recent alegerile italiene. Summitul este astfel ultimul pentru liderul guvernului italian Mario Monti, care a fost învins la alegerile legislative.

Într-o scrisoare către colegii săi publicată joi seară, Monti a subliniat că a aplicat cu precizie politica de consolidare bugetară care i-a fost cerută, însă rezultatele au întârziat prea mult în ochii concetăţenilor săi.

Acesta a pledat pentru mai multă „flexibilitate” şi insistă asupra necesităţii de a combate şomajul. Acesta ar fi „cel mai bun mesaj pentru a contracara valul de populism şi nemulţumire din Uniunea Europeană”.

„Suntem pe deplin conştienţi de dezbaterea care se formează şi chiar de disperarea unora”, a recunoscut Van Rompuy, declarând că „şomajul, în special cel al tinerilor, a fost abordat în cursul discuţiilor” joi.

În concluziile sale, summitul solicită statelor UE să implementeze rapid acordul obţinut în februarie la nivel european pentru ca fiecărui tânăr aflat în şomaj să i se ofere un loc de muncă sau un curs de formare profesională.

Acesta insistă asupra necesităţii de a recupera întârzierile acumulate în implementarea pieţei interne europene şi prevede un calendar de summituri tematice asupra unor dosare cruciale pentru economia europeană: energie, inovaţie, noile tehnologii şi industrie.

Politica externă şi-a făcut de asemenea apariţia în cadrul acestui summit prin vocea lui Hollande, care a solicitat „ca europenii să ridice embargoul” asupra armelor pentru opoziţia siriană. Dacă nu va reuşi să îşi convingă partenerii europeni, Franţa este pregătită să „îi asume responsabilităţile” şi să livreze arme opoziţiei siriene, a afirmat acesta.

Vineri, după o dimineaţă consacrată Siriei, liderii de Stat şi guvern vor face loc miniştrilor de Finanţe, care vor încerca să finalizeze un plan de ajutor pentru Cipru. „Sperăm că vom putea negocia şi găsi o soluţie” vineri, a declarat noul preşedinte al ţării, Nicos Anastasiades.