Summitul NATO de la Haga, printre cele mai importante subiecte ale dezbaterilor UE de azi și mâine

Eurodeputații vor dezbate marți posibilitatea extinderii finanțării Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) pentru a permite finalizarea proiectelor-cheie de investiții. Raportorii PE în acest dosar sunt eurodeputații români Siegfried Mureșan (grupul PPE) și Victor Negrescu (grupul S&D). Textul adoptat de Comisia pentru bugete (BUDG) și Comisia pentru afaceri economice și monetare (ECON) ale Parlamentului European evidențiază că expirarea MRR în 2026 prezintă un risc semnificativ și necesită o prelungire cu 18 luni pentru proiectele aproape finalizate. De asemenea, membrii PE solicită investiții specifice în apărare, infrastructură și protecția socială a UE și reafirmă necesitatea unui mecanism solid de audit și monitorizare a cheltuielilor MRR, pentru a preveni utilizarea abuzivă, dubla finanțare și duplicarea activității altor programe de finanțare ale UE. Votul este prevăzut pentru miercuri.

Membrii Parlamentului European își vor prezenta miercuri așteptările de la apropiatul summit NATO de la Haga din 24-25 iunie, în cadrul unei dezbateri cu Comisia Europeană. La reuniunea din Olanda liderii țărilor NATO vor discuta despre modalitățile de creștere a cheltuielilor pentru apărare în contextul războiului de agresiune continuu al Rusiei împotriva Ucrainei și despre solicitările președintelui SUA, Donald Trump, adresate țărilor europene de a investi mai mult și de a-și asuma o responsabilitate mai mare pentru propria apărare.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a avertizat recent că Rusia ar putea fi pregătită să folosească forța militară împotriva alianței occidentale în termen de cinci ani și a afirmat că aliații NATO trebuie să aibă o apărare credibilă. Înainte de summit, el a cerut membrilor NATO să se angajeze să cheltuiască 5% din venitul lor național pentru apărare, un apel care se așteaptă să figureze în mod proeminent în deliberările summitului.

În cadrul unei dezbateri programate pentru marți, eurodeputații vor evalua progresele Republicii Moldova și ale Muntenegrului în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Raportul privind Republica Moldova, adoptat în luna mai de Comisia pentru afaceri externe a PE (AFET), arată că această țară avansează în direcția eligibilității pentru a deveni stat membru al UE. Acest lucru este valabil în pofida provocărilor interne și externe semnificative, cum ar fi invazia rusă pe scară largă în Ucraina și ingerința Moscovei în procesele democratice din Republica Moldova. Acesta este primul raport privind pregătirile Republicii Moldova pentru aderarea la UE de la acordarea statutului de țară candidată, în 2022.

În raportul privind Muntenegrul, AFET a subliniat că Muntenegru este un lider regional în ceea ce privește progresele înregistrate pentru aderarea la UE. Eurodeputații au salutat progresele înregistrate de această țară privind punerea în aplicare a reformelor și a măsurilor legate de aderarea la UE și solicită eforturi colective în Muntenegru pentru a obține stabilitate politică. Acest lucru este necesar având în vedere calendarul ambițios al țării, care ar putea duce la aderarea sa la blocul comunitar în 2028.

Pentru a menține circulația fără probleme a mărfurilor, PE va supune la vot marți o actualizare a acordului UE-Ucraina privind transportul rutier și prelungirea acestuia până la sfârșitul anului 2025. Încheiat în iunie 2022, acordul UE-Ucraina privind transportul rutier de mărfuri a facilitat transportul de mărfuri vitale către Ucraina, cum ar fi combustibili și ajutor umanitar, permițând în același timp exporturilor ucrainene, precum cerealele, minereul și oțelul, să ajungă în UE și în afara acesteia. Acordul urma să expire în iunie 2024, dar, întrucât războiul de agresiune dus de Rusia împotriva Ucrainei continuă și perturbă și mai mult sectorul transporturilor din Ucraina, Comisia Europeană a propus actualizarea și prelungirea acestuia până la sfârșitul anului 2025.

Tot marți, europarlamentarii vor discuta despre evoluțiile recente ale procesului de revizuire a drepturilor pasagerilor aerieni. În 2014, Parlamentul European a reacționat la o propunere a Comisiei Europene de actualizare a drepturilor pasagerilor care utilizează transportul aerian. Deputații europeni au pledat pentru acordarea unui acces mai bun la compensații pasagerilor aerieni întârziați sau blocați, oferind în același timp companiilor aeriene reguli mai clare cu privire la modul de tratare a plângerilor pasagerilor.

Totuși, propunerea a fost blocată de Consiliu, deoarece miniștrii transporturilor din UE nu au reușit să convină asupra unei poziții cu privire la proiectul de lege. Procesul legislativ a stagnat timp de 11 ani, până în iunie 2025, când miniștrii au ajuns la un acord politic pe această temă. Eurodeputații vor examina aceste modificări recente propuse de Consiliu, vor evalua dacă acestea se aliniază la poziția PE și vor explora etapele următoare. Printre numeroasele actualizări, miniștrii propun ca pasagerii să primească o compensație de 300 de euro în cazul zborurilor pe distanțe scurte (sub 3.500 km) anulate sau întârziate cu cel puțin patru ore, în timp ce Parlamentul European susține o compensație de 300-400 de euro pentru o întârziere de cel puțin trei ore.